Dusan Baiski

Cetăţile nu au însemnat doar nişte ziduri şi fortificaţii. În caz de cucerire, apărătorii aveau nevoie de nişte subterane prin care să-şi salveze pielea. Mănăstirile trebuiau să-şi îngroape undeva morţii. Conducătorii trebuiau să-şi ascundă undeva bogăţiile. În concluzie, Zona Maris trebuia să fi fost, în mod logic, plină de galerii şi catacombe. Iată ce scria despre cele de la Cenad, în 1935, în monografia istorică ?Din trecutul Bănatului ? Comuna şi bisericile din Giridava-Morisena-Cenad", Pr. Gheorghe Cotoşman, doctorand în teologie: "Sub clădirea mare a Ťhambaruluiť cum se numea moara cu aburi, mistuită de flăcările unui puternic incendiu în anul 1928, se spune că ar fi un coridor subteran, care se prelungeşte pe sub Mureşpână la închisoarea din Seghedin, Ungaria.

Probabil că primele falsuri au apărut o dată cu primele trocuri sau cu cei dintâi comercianţi, care şi-au folosit inventivitatea pentru a obţine foloase ?necurate", contrafăcând diverse mărfuri căutate pe piaţă. Sau cu prima sticlă de vin ?botezat" vândută de hangiul şmecher unor ageamii într-ale alcoolului. Pe unii, cuvântul ?botezat" îi chiar poate face să creadă că, de fapt, primii falsificatori au fost călugării. În materialul de faţă nu ne-am propus, însă, un eseu istoric privind falsurile, indiferent de natura lor, ci o sumară trecere în revistă a unor falsuri mai celebre sau mai puţin celebre, descoperite în timp pe piaţa timişoreană. 

Octavian Leşcu este, peste hotare, unul dintre cei mai cunoscuţi timişoreni 

Un munte de marmură, un Crac de Aur şi mulţi oameni săraci 

Numismatica este o pasiune devoratoare de bani. Dar o pasiune care merită 

Două ştiinţe puse la index în timpul regimului comunist 

Cel mai mare titlu deţinut de o pisică din România - Grand Campion  International - aparţine motanului Barfrusi Excelsior Casanova 

Precursori   
„Inventatorii români au dat omenirii invenţii care sunt folosite în toate ţările lumii, de nenumăraţi oameni - ŤCondeiul por-tăreţť (tocul rezervor/stiloul) - Petrache Poenaru; ŤInsulinať - N. Paulescu - substanţa vitală, care a salvat, până acum, mai mulţi oameni decât victimele celor două războaie mondiale; ŤAvionul cu reacţieť - H. Coandă ş.a." afirma, în 1999, acad. Radu P. Voinea. Evident, lista invenţiilor este uriaşă, contribuţia românilor revoluţionând multe segmente tehnico-ştiinţifice: sonicitatea, aviaţia, telefonia multiplă, unele medicamente (insulina, benzindrina, gerovitalul, aslavitalul, boicilul) sau esenţiale, precum bacteriologia, endocrinologia, extracţia şi rafinarea petrolului, introducerea betonului armat în construcţii, chimia coloizilor, puterea electrică deformantă, chimia organică etc.  

Patronul-muncitor  
Mâinile lui Mihai nu au unghii făcute, din snobism, pe la vreo unitate de manichiură, nici nu sunt fine, aidoma celor ale unui şoarece de birou ori orăşean care vine acasă de la serviciu, se trânteşte în fotoliu şi încremeneşte la televizor. Mâinile lui Mihai sunt mai degrabă ale unui ţăran chinuit de muncile câmpului: cu degetele înnegrite, tăiate, julite, crăpate, cu unghiile tocite până la carne. Asociat, director de firmă, Mihai este totodată şi singurul executant. ?Eu comand, eu execut", afirmă el mai în glumă, mai în serios.  

Ideile cele mai simple sunt, totodată, şi cele mai valoroase