Get Adobe Flash player

Dușan Baiski - „Cenăzeanul“ - 25 de ani

Dușan Baiski - „Cenăzeanul“ - 25 de aniÎn acele zile fierbinți din decembrie 1989, fiind de serviciu la apărarea întreprinderii împotriva așa-zișilor teroriști, am avut prilejul de a cunoaște primul jurnalist occidental. Unul venit, tam-nisam, tocmai de la Paris. Acum (martie 2017), am aflat pe Internet că este redactorul-șef al hebdomadarului „Informations ouvrières“ din Paris, fondat în 1958 (potrivit Wikipedia), organ al Partidului Muncitoresc Independent din Franța. M-a întrebat, atunci, în acel decembrie de neuitat pentru mine, ce anume dorim noi, cetățenii români, după ce așa-numitul dictator a fost împușcat fiindcă probabil știa prea multe despre cei despre care nu trebuie să știm nimic ori mai nimic. „Vrem libertatea presei!“, i-am răspuns eu pe nerăsuflate. A zâmbit și mi-a răspuns sec: „Nu există nicio libertate a presei.“ Firește, deja „spălat“ pe creier de propagandiștii de la „Europa Liberă“ și „Vocea Americii“, care tocmai „uciseseră“ din condei 6.000 de timișoreni, manipulându-ne astfel în masă pentru a ne scoate pe toți în stradă (ceea ce s-a și întâmplat prin greva generală din 20 decembrie 1989), am reacționat zgomotos, neacceptând ideea că, de fapt, lucru de care mi-am dat seama cu mult mai târziu, nu poate exista o libertate a presei decât în anumite doze, controlate inclusiv prin false crize de hârtie. Și cel mai convingător motiv este cel financiar. „Cine plătește muzica, acela comandă“, zice un vechi proverb și nu cred că e doar românesc, ci unul internațional. 

Adevăratul sfârșit al WWII


Moș Paia luʹ Păsulă1 se așeză greoi pe băncuța de la poartă. Își sprijini bâta cârnă de scândura groasă, de salcâm. Apoi scoase din buzunarul de la piept al vechiului sacou, primit de pomană de la văduva notarului din sat, o foaie de hârtie velină, pe care încă se mai vedea scris cu litere de-o șchioapă: „Mein Kampf“. O puse și pe aceasta pe scândură, lângă bâtă, ba, mai mult, să n-o ia vântul, îi îndoi un colț și puse bâta peste ea. În mâna dreaptă ținea deja o frunză de tutun bine uscată. O mototoli cu mare grijă, o acoperi cu stânga și porni să o mărunțească. Mai anul trecut, fuma din pipă, precum Măria Lungă, țiganca aceea înaltă, slabă ca scoaba, care aduna mortăciunile de prin Satu Nou, cea mai tânără mahala a Enadului Mare. Numai că mereu îl enerva băgăul. Vorba vine..., de fapt, frumoasa lui pipă nemțească, cu capac de alamă, găsită pe drumul dintre cartierul german Hibl și cimitirul catolic, fusese zdrobită de copita stânga-față a lui Noni, armăsarul bicăriei românești. Și de-atunci, Paia luʹ Păsulă trecuse pe țigări de producție proprie.

 

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

 

Deveniți și dvs. sponsorii Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului și veți beneficia gratuit de cartea „Lugoj – Studii monografice“ de Dușan Baiski (Editura Artpress, Timișoara, 2015).

Autorul a renunțat la drepturile de autor în favoarea Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului. 

Donația minimă este 30 de lei pentru cetățenii domiciliați în România și, respectiv, 15 euro pentru celelalte persoane. Plata se poate face on-line, la:

http://www.banaterra.eu/donation/index-donation.htm

După ce completați suma donată, apăsați pe butonul „Donează acum“ și veți fi redirecționați către site-ul securizat al companiei bucureștene PayU România.

Completați toate câmpurile solicitate. Dovada plății ne va fi trimisă imediat, cu tot cu adresa dvs. la care doriți să primiți cartea.

Cărțile vă vor fi trimise prin poștă în cel mult 48 de ore, fără cheltuieli din partea dvs.

 

E un pod pe Drina (Republica Srpska) - 8 august 2015

visegrad 3
visegrad 20
visegrad 19

 

„Scriitor sârb prin naţionalitate, cântăreţ însă al Bosniei natale, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, Ivo Andrić realizează prin romanul său E un pod pe Drina... o frescă realistă, autentică, a unui mic orăşel bosniac de pe râul Drina, Vişegrad. “ (vezi http://www.asociatia-profesorilor.ro/e-un-pod-pe-drina-ivo-andric.html).

Semeringul sârbesc: Šarganska osmica

mokra gora 3
mokra gora 12
mokra gora 11

Sirogojno (Serbia) - Muzeul satului

sirogojno 3
sirogojno 76
sirogojno 73

La Guča (Serbia), la festival, 6 august 2015

guca 2
guca 9
guca 10

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 217 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 947576
    • Unique Visitors: 30932
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter