Get Adobe Flash player

Caschetă pentru întreaga planetă

Iustin stătea pe vene şi visa. Nu era o poziţie grozavă, fiindcă simţea deja mii de ace împungându-i pe dinăuntru muşchii picioarelor, dar la ideea ce-i venise merita să rumege pe îndelete. Nu-l mai deranja nici insecta ce i se căţărase pe laba piciorului stâng, nici foşnetul frunzelor uscate de porumb, nici măcar faptul că de undeva din spate se auzeau paşii cuiva. Şi cum să-i mai pese când o maratonistă s-a oprit la Londra în plină cursă, s-a uşurat de faţă cu mii de spectatori, şi-a reluat cursa şi a câştigat un milion de dolari?

Embargou

Alaiul de câini traversa strada în marş forţat. O „Dacia“ apărută brusc de după colţ frână cu disperare, lăsând în urmă două dungi negre. Speriată, mireasa îşi întoarse pentru o clipă capul şi se refugie cu tot cu alai sub un „Moskvich“ parcat pe trotuar. „La naiba!“ - îşi zise Otto în gând, privind plictisit la câinii ce se pierdeau după colţ. Nu pricepuse niciodată de ce aceştia, atunci când aleargau, o făceau dând impresia că aleargă în lateral, aidoma unor câini handicapaţi. 

Un tramvai cu roţi de gumă

Bandriş zăcea în pat pe spate, cu ochii larg deschişi. O lacrimă apărută din senin deveni deranjantă de două ori: o dată pentru că Bandriş se descoperi pe sine însuşi a fi, de fapt, un mare sentimental, iar pe de altă parte fiindcă ochiul drept îi era acum umed şi nu putea urmări pe albul abia ghicit al peretelui de lângă pat jocul umbrelor unor frunze din liliacul de lângă geam. Îşi apropie dosul palmei de obraz şi se şterse.

Mărirea şi decăderea genialului poet Ţiţu

Se făcea că el, Ţiţu, stătea agăţat de-un zmeu uriaş, făcut din hârtie albastră, de învelit caietele de şcoală şi de pus în geam, să nu intre soarele în casă. De picioare avea legată o sfoară, iar la celălalt capăt al sforii se afla Bică, miliţianul satului. Acesta ba trăgea de sfoară, ba-i dădea drumul şi o forţă nevăzută se părea că-l absoarbe pe bietul Ţiţu spre înaltul unui cer negru, nedefinit. Îi venea să strige la miliţian, să-l lase în pace, că el, Ţiţu, n-a furat de la gospodăria agricolă colectivă nici măcar o pănuşă de porumb.

Mâţele italianului sau privatizare cu succes

Sparse oul de muchia tigăii cu o mişcare precisă, îndelung exersată, de burlac specializat în căigane şi ochiuri de ouă. Apoi îl duse la nas şi-l mirosi îndelung. Pentru o clipă îşi imagină că inhalează parfumul de rozmarin din părul Matildei, fata şchioapă a lui Hanzi din cartierul Hibl. Oul mirosea a cloacă de găină, a găinaţ şi a umed. Nu era unul clocit aşa cum fusese cel pe care i-l fiersese bunicul său pentru a sparge ouăle de Paşti ale colegilor săi din clasa I-a. 

Lae faţă în faţă cu „Sfântul“

Lae se apropie cu paşi mărunţi de armoar. Trase cu delicateţe sertarul. Ridică vârful unei batiste frumos călcate. Simţi furnicături până-n vârful urechilor. „Băga-mi-aş...“ – murmură. Pipăi cu degetele. Bătăturile din palmă îl ardeau. Şi totuşi!  Cutiuţa de tablă, mare cât o monedă veche de cinci lei, se afla acolo unde o pusese. O apucă tandru cu degetele şi o scoase la lumină. Nici măcar nu o deschise şi deja-i mirosea a camfor în toată camera dinspre stradă. Îi mângâie fericit steaua roşie de pe capac.

Măseaua de minte

Nu apăsă acceleraţia imediat. Întâi mări volumul la radiou. Piesa îi plăcea. Îi amintea de tinereţe, de Rebeca, de gaşca de prieteni nebuni. Apoi deschise torpedoul şi pipăi cu mişcări iuţi până ce dădu de pacheţelul de şerveţele. Nu era desfăcut. Rupse celofanul cu dinţii şi scuipă scârbit resturile direct pe volan. Tot cu dinţii scoase un şerveţel, după care aruncă pacheţelul înapoi în torpedou. Îşi şterse fruntea. Apoi pleoapele. Nu-i plăcea senzaţia pe care o simţea atunci când îi ajungeau broboanele de sudoare în ochi.

Tablou sentimental cu vaci Siementhal

Panglicile de hârtie creponată se zbăteau spasmodic printre valurile de fum şi căldură ce se ridicau din sală. Cu tâmpla dreaptă culcată pe masă, mirele părea că se pierduse în somnul de veci. Doar neamţul Ihliebedih ştia că Marco nu adormise. Ori nu chiar de tot. Îl trăda una dintre pleoape şi ochiul ce privea fix la paharul din faţă. Mirele ştia, la rândul lui, că Ihliebedih îl vânează, îi caută privirea, că ar face orice numai şi numai să-l scoată până afară, într-una din sălile căminului cultural şi să-i arate revista porno pe care o ţinea împăturită sub haină.

Bombă cu şosete şi ceas C.F.R

Se făcea că el, Gugu, pluteşte pe un lac imens, dar care aducea izbitor de mult cu lunca inundabilă a Mureşului din 1970, anul marilor inundaţii. Cel puţin dacă lua în considerare sălcile ale căror coroane se iţeau deasupra apei mai curând negre decât argintii. Nu era convins că e vorba de un lac, fiindcă, ceva mai încolo, percepea limpede gunoaie, trunchiuri şi animale moarte deplasându-se cam repejor în aval, pe creasta unui curent la fel de întunecat cum se vedea toată acea întindere de apă. „Trezeşte-te, nenorocitule, că sărim cu toţii-n aer!“ Se făcea că nu mai stă pe loc, scufundat mai mult sau mai puţin în ceea ce părea a fi un lac din ce în ce mai mare, ci dă energic din braţe şi se deplasează prin apă aidoma unui peşte speriat de răpitori acvatici. Se trezi brusc. Într-adevăr, se deplasa repede, însă cărat de doi tipi în negru, cu feţele acoperite de măşti.

Război pe Internet

Duşan Baiski

Război pe internet 
Editura "Waldpress"din Timişoara 2004 (studiu) 
ISBN 973-8453-85-2 
© Duşan Baiski

„Cel de-al II-lea război mondial a fost un „război radio”. Războiul din Vietnam a fost un „război TV”, iar războiul din Kosovo a fost un „război Internet”.


“Generalul german Walter Jerz, purtătorul de cuvânt al forţelor N.A.T.O. în Kosovo şi Metohia (Iugoslavia), aprecia că atacul asupra Iugoslaviei a fost primul conflict militar din lume purtat şi prin intermediul Internetului. La un simpozion al B.N.D. (Bundesnachrichtendienst, serviciul german de informaţii, cu 6 000 de angajaţi şi cu un buget anual de 660 000 000 de mărci pe an până în 2001, a fost creat imediat după cel de-al doilea război mondial de către Gehlen, principalul coordonator al serviciilor secrete naziste Gestapo şi Abwehr), acelaşi general a declarat că „falsificarea datelor este o armă a războiului psihologico-propagandistic”.

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 988367
    • Unique Visitors: 32738
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter