Get Adobe Flash player

O europubelă, un ales... Sau prezervative pentru cioroi

Ciorile europene au intrat, vrând-nevrând, în Europa. Canci stârvuri și gunoaie pe te miri unde. Canci gropi de gunoi ca la marginea Cimișoarei (eheheeee, acum oraș catindat..., eheheeee). Cioroii și cioroaicele de prin Iuropa de Iest, emigrate cu d-a sila pe plaiurile noastre, s-au trezit încă o dată văduvite de farmecul Răsăritenei Europe. Ce ți-e și cu europubelele astea... Mor ciorile, mâțele și câinii pe capete. Rar mai vezi câte-un individ balaoacheș  scotocind prin gunoaie pentru a-și crește porcii. Păi de unde, de când cu boanghinele astea de super, hiper și mega mall-uri care-ți oferă „n“ produse“  cu gust de căcat, dar la prețuri diferite? Ce nu țin nici măcar de foame. Și le cumperi să ai și tu ceva-n frigider, să nu strici degeaba curentul. Și să nu te ia vecinele-n tărbacă cum că, pe vremea lui Ceașcă, aveau ele mai mult decât tine, astăzi, tu carele ești ceea ce ești... Ce fain miroase mâncarea de prin dodoloațele astea de magazinuri...! Ce mai contează că e vorba de mărfuri salvate înainte de termenul de alterare (pardon, i se zice „expirare“). Ce bucurie pe spitale, case de copii și de nebuni, pentru care statul bun (cu parlamentarii) și hoț cu proștii mai salvează o conservă de pește, o brânză, poate chiar un ciorchine de strugure de soiul caviar...

România borfașilor egal Communist factory

Stai și te minunezi. Da, nici măcar nu se merită vreun semn al exclamării. Pe Alessandra Stoicescu o apreciam până astăzi, când, comentând la un post străin TV (CNN) tragedia de la clubul Colectiv din București, doamna cu pricina îi tot dădea cu „communist factory“. Vezi Doamne, încerca tipa să inducă-n creierașul subdezvoltat (!?) al telespectatorilor occidentali (n-ar fi departe de adevăr…), porcul de Ceaușescu este de vină pentru tragedie, fiindcă nu a ordonat arhitecților de hale industriale să prevadă că va fi împușcat la Târgoviște. No, treacă-meargă, s-o fi gândit și el ca tot omul că-I va veni și lui coasa la gât.

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

 

Deveniți și dvs. sponsorii Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului și veți beneficia gratuit de cartea „Lugoj – Studii monografice“ de Dușan Baiski (Editura Artpress, Timișoara, 2015).

Autorul a renunțat la drepturile de autor în favoarea Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului. 

Donația minimă este 30 de lei pentru cetățenii domiciliați în România și, respectiv, 15 euro pentru celelalte persoane. Plata se poate face on-line, la:

http://www.banaterra.eu/donation/index-donation.htm

După ce completați suma donată, apăsați pe butonul „Donează acum“ și veți fi redirecționați către site-ul securizat al companiei bucureștene PayU România.

Completați toate câmpurile solicitate. Dovada plății ne va fi trimisă imediat, cu tot cu adresa dvs. la care doriți să primiți cartea.

Cărțile vă vor fi trimise prin poștă în cel mult 48 de ore, fără cheltuieli din partea dvs.

 

Spălatul pe creier nu e totuna cu spălatul pe cap

Ani de zile am activat ca jurnalist. Aproape două decenii ca salariat, după reguli stabilite de patron și acceptate de mine. Acum, doar după propria-mi conștiință. Însă regulile de bază au rămas literă de lege. Orice informație trebuie verificată pe diverse surse. Partea proastă este că românii au beneficiat de presă relativ independentă (dependentă economic de piață și de publicitate) doar doi-trei ani după decembrie 1989. Rapid, unele organe de presă s-au băgat în politică (prin patronii lor), mulți jurnaliștii s-au lăsat corupți de diverse medii social-politice, apoi au intrat pe piața media românească marii găinari occidentali, hârșâiți în tertipuri și manipulare pe toate lungimile de undă. Desigur, nici nu mai are rost să pomenim, în context, de rolul serviciilor secrete, prin pionii lor pe post de jurnaliști, cazurile descoperite în ultimii ani fiind deja celebre. 

România cetățeanului bine futut

Mulți semeni de-ai noștri au diverse fobii. Mai mari sau mai mici. „Câștigate“ ca urmare a unor întâmplări neplăcute pentru psihic și fizic. Personal, recunosc faptul că am și eu ceva de acest gen. Până nu demult au fost doar două: a) agorafobie (după ce era să mor strivit în îmbulzeala de la intrarea în cinema „Constructorul“ din Timișoara, la intrarea la filmul „Războiul lumilor“, înainte de 1989. Drept pentru care în decembrie 1989, în marea de lume din Piața (pe-atunci) Operei, am căutat în permanență să stau cât mai retras și cu șanse de scăpare în caz de busculadă. Dar și b) claustrofobie, după ce am rămas blocat într-un lift, la etajul 10, tot în Timișoara, dar asta după 1989. Drept pentru care prefer să urc și 10 etaje pe scări decât să intru-n lift. Așadar, am găsit leacuri. 

Totul are o limită, dragi guvernanți... români!

Legislația României, prin ultimele acte normative, sufocă dreptul la opinie, la libertatea cuvântului. Nici nu mai are importanță dacă sursele sunt publice și găzduite chiar de Marele Licurici. Îmi asum respnsabilitatea acestui material, unde nu voi comenta (a devenit extrem de periculos), ci voi oferi doar linkuri către vestitul Youtube. Problema este că statul român nu mă mai apără. Noi, oamenii de rând, nu mai contăm decât ca masă de manevră, de zombi, de alegători. Nimic mai mult.

 Ca atare, va trebui să mă apăr singur.

Ortodox, între poziția capră și cele 70 de fecioare

E clar. Trebuie să mă mulțumesc cu stadiul involuției la care am ajuns: poziția caprei (mai rău să nu fie, nu-i așa?). Destul cu statul în două labe (deh, n-am reușit mai mult, atât se putea pe vremea aia de-i zice de tristă amintire). De fapt, o merit pe deplin. Spălat pe creier, înainte de 1989, de vestitul creator de zombi, akka Radio Europa Liberă, cum că în țara mea de naștere nu există presă liberă, libertatea cuvântului, libertatea de conștiință și alte căcaturi dintr-astea, m-a pus Satana să ies în stradă  în decembrie 1989. 

De ce am ieșit? De fraier, crezându-i pe marțafoii care propovăduiau nu 70 de fecioare drept răsplată, ci, țineți-vă bine: democrația. Ce cuvânt, dom’le, ce cuvânt născocit și practicat de grecii antici, băgat la răcoare vreo două mii de ani și, brusc, scos la lumină de tot soiul de iluminați, masoni și alți căcănari de acest gen (de masoni deja pute lumea, dar ce să-i faci, îs deja mai mulți decât au fost în România comuniști...)! No, mi-am spus, e vremea să... Pfui, drace, mi s-a arătat Lenin, da, așa, din senin și din profil, și a murmurat ceva despre burghezia roșie... Mă, Lenine, drac împielițat și perciunat, deghizat în neam de stepă, chel și cu cornițe sub țeasta-ți luminată de iluminat, călare pe un tren prusak, știai tu ce știai. Când cei din prima linie nu pleacă de bună voie, pac, o rivoluție și gata. Vine linia a doua, mai școlită, mai pregătită, cu cursuri (scuzați cacafonia) pe la tot soiul de ONG-uri mârlănite în creuzetul sorosianului, gata să preia nu doar puterea, ci să și răspundă comandamentelor mondialiste.

E un pod pe Drina (Republica Srpska) - 8 august 2015

visegrad 3
visegrad 20
visegrad 19

 

„Scriitor sârb prin naţionalitate, cântăreţ însă al Bosniei natale, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, Ivo Andrić realizează prin romanul său E un pod pe Drina... o frescă realistă, autentică, a unui mic orăşel bosniac de pe râul Drina, Vişegrad. “ (vezi http://www.asociatia-profesorilor.ro/e-un-pod-pe-drina-ivo-andric.html).

Semeringul sârbesc: Šarganska osmica

mokra gora 3
mokra gora 12
mokra gora 11

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 217 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 4 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 619879
    • Unique Visitors: 21523
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter