proprii

AddToAny

Share this

     

Articole recente în blog

Istoria Gării de Nord din Timişoara, în ilustrate

Pasiunea timişoreanului Octavian Leşcu pentru ilustrate este bine cunoscută nu doar în România, ci şi peste hotare. Colecţia sa de mii de vederi nu este însă numai un scop în sine. Organizarea acestora pe tematici sau pe obiective îi permite să descifreze o serie de taine ale istoriei, deseori surprinzătoare în legătură cu o clădire sau alta, de exemplu. Astfel că nu a putut scăpa de studiu nici Gara de Nord din Timişoara, edificiile ce s-au succedat în timp fiind surprinse deseori de ochiul magic al aparatului de fotografiat. 

Un punct de vedere personal  
Colecţionarul timişorean Octavian Leşcu descoperă uneori în vederile sale amănunte care, în timp, aproape că devin obsesii şi tocmai de aceea se simte dator să le rezolve. Seria de vederi care surprind în timp diverse înfăţişări ale Gării de Nord din Timişoara i-au permis să aibă propria sa versiune cu privire la prima gară din oraşul de pe Bega. La 15 noiembrie 1857, spune, s-a dat în folosinţă prima linie ferată Szeged-Jimbolia-Timişoara. Tot atunci s-a sărbătorit şi sosirea primului tren în gara oraşului Timişoara. ?La început, acest modern şi rapid mijloc de transport sosea în Timişoara de trei ori pe săptămână. În aceste condiţii, nici clădirea gării nu putea să aibă proporţii uriaşe. Deci, eu cred că a fost o construcţie modestă. Dat fiind faptul că nu a rămas nici un document sau fotografie, nici un plan sau o descriere concretă a acestei gări, părerile celor de astăzi sunt diferite. În legătură cu aceste păreri, redau punctele de vedere ale celor care au fost mai aproape de acele timpuri. Din descrierile pe care le-au lăsat în scris, rezultă foarte clar că Timişoara a avut trei gări.? 
La început staţie, apoi doar magazie  
În lucrarea sa intitulată ?Temesvár, Szabad király város - Kis monographiája - Timişoara - Oraş liber regesc - Mică monografie - Timişoara 1900?, dr. Berkeszi István scria: ?Din staţia de cale ferată, construită în anul 1857, s-a făcut o magazie. Nu departe de ea a fost construită o nouă gară, dar în anul 1897 şi aceasta a fost dărâmată şi în locul ei s-a construit o nouă gară şi noi linii care, atât ca mărime, suprafaţă şi înfăţişare exterioară întrece orice gară din oraşele de provincie din ţara noastră (Ungaria, n.r.), şi a costat statul aproape patru milioane de coroane. În prezent, lungimea reţelei de şine pozată în staţia din Iosefin are o lungime de 43 km, deci este mai lungă decât întreaga linie ferată Timişoara-Buziaş.? Pe de altă parte, în lucrarea sa ?Cetatea şi harta cetăţii Timişoara - Studiu tehnic şi istoric? din anul 1931, inginerul Avram Cucu face următoarea afirmaţie: ?Gara Domniţa Elena din 1857 s-a transformat în depozit şi s-a clădit alta. Cu timpul, nici aceasta nu corespundea şi, în 1897, s-a dărâmat şi s-a ridicat cea actuală?. 
După 53 de ani, zece direcţii  
La 9 martie 1910, spune dl Octavian Leşcu, la împlinirea a 25 de ani de când se afla în fruntea comunităţii din oraşul de pe Bega, primarul Telbisz Carol a afirmat următoarele: ?Acea clădire scundă, întunecoasă şi murdară, care era gara, şi unde am poposit acum 25 de ani, în 1885, a dispărut demult pentru a ceda locul unei clădiri noi şi moderne, unde vin şi pleacă trenuri în 10 direcţii.?  
În arhivele Regionalei C.F.R. Cluj-Napoca există două planuri ale gării din Timişoara, unul din anul 1876 şi celălalt din anul 1897. Planul din 1876 este unul ce reprezintă toate obiectivele existente în perimetrul gării din Iosefin. Pe el există şi menţiunea: ?Legalizat la Timişoara la 8 iunie 1876?. De asemenea, mai conţine şi o serie de nume, funcţii şi semnături indescifrabile. Pe planul din 1897 scrie: ?Gara Timişoara la data de 6 noiembrie 1897. Reprezentanţa centrală regală din Cartea Funciară?. Deci, concluzionează dl Leşcu, acestea două sunt acte de intabulare ale gărilor din 1876 şi 1897.  
O imagine din... imaginaţie  
În 1998, în Ungaria avea să vadă lumina tiparului cartea intitulată ?Magyar va-  
súti építkezések erdélyben? (?Construcţii de căi ferate maghiare în Transilvania?) de dr. Horváth Ferenc şi dr. Kubinszky Mihály, în care apare şi o imagine a primei gări din Timişoara din anul 1857, executată după descrieri. ?După descrierea lor ar părea că prima gară a fost la dimensiunile gării de astăzi, or nu se justifica pentru un singur tren - susţine dl Leşcu. Acestea sunt argumentele şi în baza lor mi-am formulat un punct de vedere personal. Eu susţin că prima gară din anul 1857 a fost clădirea pe care noi o cunoaştem ca magazia de mesagerie şi care a funcţionat lângă clădirea gării până în anul 1976, pe locul unde sunt astăzi liniile Reşiţa. A doua gară a fost construită în anul 1876 şi aceasta avea dimensiuni mai mari, deoarece între timp transportul feroviar s-a dezvoltat foarte rapid şi solicitările au devenit foarte mari. Această a doua clădire a gării este prezentată în ŤÎndrumătorul pentru expoziţia organizată în anul 1891ť, al cărui autor este Beran Oszkar. Desenul a fost executat de către ilustratorul Joberbauer. A treia gară s-a construit în anul 1897, pe locul gării ridicate în anul 1876. Această gară, foarte modernă, a fost dotată cu cele mai recente instalaţii existente în acele timpuri. A fost considerată cea mai frumoasă gară din provincie.?  
Dar, în 1944, frumoasa gară timişoreană intră în atenţia aliaţilor, fiind bombardată şi avariată într-un mod foarte serios. După război a fost refăcută, însă nu s-a mai ţinut seama de vechea ei arhitectură. În anul 1976, gara a fost reconstruită aşa cum arată în prezent.  
Concluzii  
Având toate aceste argumente, documente şi ilustraţii, dl Octavian Leşcu s-a consultat cu persoane cu greutate în istoria Căilor Ferate din România. ?Punctul meu de vedere l-am prezentat domnului prof. dr. Florian Goga, azi pensionar, fost şef la Serviciul planificare şi inginer la Serviciul tehnic al Direcţiei Căilor Ferate Timişoara. Domnia sa a fost preocupat foarte mulţi ani de istoria căilor ferate timişorene şi a scris mai multe lucrări în acest domeniu. La prezentarea punctului meu de vedere a fost de faţă şi domnul inginer Valeriu Munteanu, pensionar, care a lucrat mulţi ani la Serviciul tehnic al Direcţiei Regionalei C.F.R. Timişoara. Am primit consimţământul din partea celor două personalităţi, specialişti în domeniul căilor ferate din Timişoara, să prezint punctul meu de vedere care este justificat şi sunt cu totul de acord cu cele prezentate de mine.? 
Eurostaţie  
?Modernizarea, pentru început, a unui număr de şase staţii de cale ferată reprezintă o secţiune dintr-un program mai amplu de investiţii prioritare menit să sprijine procesul de restructurare a Căilor Ferate Române.? - se spune pe site-ul oficial al C.F.R. (www.cfr.ro). Printre cele şase staţii care se doresc a fi transformate în eurostaţii se numără, evident, şi Gara de Nord din Timişoara. Conform proiectului de reabilitare, pentru clădirea Gării de Nord se impun următoarele categorii de lucrări: restaurarea tencuielii şi a zugrăvelii interioare; repararea elementelor fixe din oţel din atriumul terminalului de călători; îndepărtarea şi înlocuirea pardoselii în atrium, la intrare şi la portic; dotarea cu noi instalaţii electrice şi de iluminat; instalarea în atrium a unui sistem modern de ventilaţie a aerului; restaurarea grupurilor sanitare; înlocuirea ghişeelor caselor de bilete cu unele noi, din sticlă incasabilă, dotate cu sisteme de interfon şi afişaje luminoase de informare a publicului; realizarea de noi indicatoare fixe.  
   
O pasiune devoratoare  
Octavian Leşcu s-a născut la 10 decembrie 1931, la Deva, din părinţi bănăţeni. Tatăl, militar de profesie, fusese transferat în acest oraş. În 1935, însă, familia Leşcu revine la Timişoara. Una dintre cele mai dragi amintiri din copilărie ale dlui Leşcu este joaca printre crucile Catedralei Ortodoxe Române, înainte de a fi înălţate pe sfântul lăcaş. După absolvirea şcolii, se angajează la Universitatea Timişoara. Va lucra la Facultatea de Fizică, în domeniul cercetării, ca tehnician principal. Se pensionează în 1991. În 1964, tânărul Octavian Leşcu începe să colecţioneze timbre. Atât din cele ştampilate, cât şi din cele neştampilate şi având ca subiecte pictura, flora şi fauna subacvatică şi olimpiadele. Un an mai târziu, face pasiune pentru vederi şi începe să adune cu febrilitate cărţi poştale ilustrate. Aceasta într-o perioadă când numărul colecţionarilor de asemenea obiecte era extrem de redus. Cum însă colecţiile pot fi mai valoroase dacă se axează pe o anumită tematică, el se va dovedi foarte inspirat în alegere: tema aleasă - Timişoara.  
   
Traversă cu traversă  
Primul tren din lume tras de o locomotivă a început să circule pe 15 septembrie 1829, în Anglia, între oraşele Liverpool şi Manchester. Orgoliul belgienilor a fost pe măsură, astfel că, şase ani mai târziu, în Belgia prima cale ferată va fi inaugurată la 5 mai 1835, respectiv între oraşele  Bruxelles şi Malines. După doar şapte luni, pe 7 decembrie 1835, germanii îşi inaugurează şi ei prima cale ferată şi anume între oraşele Nürnberg şi Fürth. În Austria, pe linia ferată ?Regele Ferdinand? trenul a circulat pentru prima dată la 17 noiembrie 1837. Studiind istoriile căilor ferate europene, dl Octavian Leşcu nu a putut să lase deoparte vecinii României de astăzi. Astfel, a aflat că în Serbia prima cale ferată s-a dat în folosinţă pe 2 iulie 1846. Iar cea dintâi cale de fier maghiară, respectiv cea dintre Budapesta şi Szolnok, s-a inaugurat la 1 noiembrie 1847. Pe actualul teritoriu al României, prima linie de cale ferată s-a dat în folosinţă la 20 august 1854: este vorba despre tronsonul dintre Oraviţa şi Baziaş. La 1 mai 1879 se realizează legătura între Bucureşti şi Paris prin Timişoara-Budapesta-Viena. Iar la 5 iunie 1883 a fost pus în circulaţie vestitul ?Orient Expres?, care a circulat pe ruta Paris-Constantinopol şi care, evident, trecea prin Timişoara. 
AGENDA nr. 27/3 iulie 2004
Your rating: None Average: 9.7 (3 votes)

talmaciri

Visitors

  • Total Visitors: 862461
  • Unique Visitors: 19282
  • Since: Vin, 06/26/2020 - 13:05

Vizitatori din data de 8 mai 2014

Flag Counter

Cine e online

În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.