Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Pelbartus de Timişoara şi o carte de cinci sute de ani

Colecţia de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene Timiş deţine peste 7 000 de documente

Anul de naştere  
În 1904, prin grija şi strădaniile iubitorilor cuvântului scris, ia fiinţă ?Biblioteca publică cu caracter ştiinţific a oraşului Timişoara", fondul de carte fiind atunci de 27 850 de volume. Astăzi, după cum ne-a declarat scriitorul Paul Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, unitatea oferă cititorilor săi peste 750 000 de publicaţii, respectiv cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, în limba română şi în limbi străine. În fiecare an, B.J.T. achiziţionează 15 000 de unităţi de bibliotecă, însumând 2 400 de titluri. Totodată, înscrie peste   

Taina pământului întotdeauna în pământ se va întoarce

Uica Ion Stan din Biniş este unul dintre ultimii olari din România 

La Biniş, către prânz  
O zi de martie, cu-n vânt tăios, de zăpadă, bătând cu supărare dinspre miază-noapte. O zi de duminică şi la un ceas când sfânta slujba la biserică e gata, iar oamenii au plecat acasă şi se pregătesc de prânz. Am ales exact această vreme pentru a-l vizita pe uica Ion Stan din satul cărăşan Biniş. Părăsesc uliţa principală, cotesc la primul colţ la stânga, pe-un drum desfundat, apoi iară la stânga. Ghicesc priviri iscodind curioase pe la geamuri. Găsesc, în sfârşit, casa căutată, o casă mare, cu o poartă uriaşă. Intru. Strig. Nu răspunde nimeni. În holul uriaş de sub poartă, carcase de televizoare. Poate am greşit adresa, gândesc. Dar văd şi o grămadă de oale nearse.

La Sânnicolau Mare - prima şcoală agricolă din România

Cei dintâi elevi au fost doisprezece fii de iobagi, de patru naţionalităţi 

Dacă la Cenad a funcţionat, pe la anul 1000, prima şcoală de pe teritoriul României de astăzi, la doar câţiva kilometri mai departe, la Sânnicolau Mare, a funcţionat prima şcoală agricolă. Anul înfiinţării acesteia din urmă este întrucâtva controversat, însă cert este că naşterea ei se înscrie în cadrul competiţiilor pedagogice existente în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.  

Castelele de apă ale Timişoarei

În 1732 s-a dat în folosinţă prima instalaţie mecanică pentru sistemul de alimentare a oraşului de pe Bega 

În mitologia greacă, apa era considerată drept ceva sfânt şi se interzicea până şi spălarea rufelor cu apa pentru băut din fântâni. Pentru romani, aducerea şi distribuirea apei în cetate constituia o deosebită onoare. În anul 33 d.Hr., împăratul Caligula a dispus construirea apeductelor Claudia şi Anio novus care, împreună, aveau o lungime de 428 de kilometri. Timişoara are o reţea de 580 de kilometri.   

Sărăcia colmatează canalele oraşului

În curând, universul nostru olfactiv va deveni mai dens şi variat, iar noi, mai toleranţi cu mirosurile urâte 

Faptul că Timişoara este un oraş de câmpie constituie un avantaj, dar şi un mare dezavantaj. Pe de-o parte, la câmpie ploile sunt, în general, mai rare. Pe de altă parte canalele pentru scurgerea apelor reziduale şi pluviale au o înclinaţie foarte mică şi, tocmai de aceea, riscul colmatării lor este foarte mare şi cu rezultate deloc plăcute pentru sănătate şi... nas. 

O grădină în onoarea împăratului Franz Jozef

Grădinile cu flori 

Puţine au fost, până în secolul al XVIII-lea, grădinile cu flori. Acestea erau amenajate îndeosebi în incintele mănăstireşti. Însă şi aici, în straturile cu zarzavaturi, legume şi condimente se cultivau îndeosebi flori utile pentru diverse leacuri. Asemenea grădini existau şi în preajma construcţiilor religioase şi a locuinţelor celor înstăriţi. În provinciile istorice româneşti, amenajarea grădinilor a suferit diferite influenţe. În Transilvania şi Banat, de exemplu, datorită legăturilor cu Viena şi Budapesta, au fost la modă parcurile franceze.

Un timişorean antrenează olimpicii americani

Elevul şi profesorii 

Când mi s-a sugerat să scriu o pagină despre un matematician, am rămas puţin descumpănit: ce poţi scrie despre un om pe care mai degrabă îl vezi stând încremenit la masa de lucru dintr-un turn de fildeş. L-am întâlnit pe Răzvan Gelca în cabinetul dlui Alexandru Radovan, directorul Colegiului Naţional ?Constantin Diaconovici Loga" din Timişoara. Un tânăr cu alură de atlet, dezinvolt, chiar volubil, parcă abia scăpat de ultimul an de facultate. ?Este profesorul universitar doctor Răzvan Gelca, absolvent al liceului nostru" - mi l-a prezentat, cu o mare satisfacţie în glas, dna Spomenca Nicolin, fosta profesoară de informatică a viitorului erou al paginii mele de ?Senzaţional".

E-war 1999, primul război mondial electronic

Pentru unii Kosovo a fost ocazia, iar pentru alţii, cauza implicării prin Internet 

   
Alt target  
Imediat după primul atac asupra Iugoslaviei (în noaptea de 24 spre 25 martie 1999), comunitatea electronică iugoslavă începe să se organizeze. Hackerii de până acum renunţă la a mai ataca site-uri guvernamentale sau ale unor mari companii iugoslave. Se deschid primele site-uri (cel puţin 28) şi forumuri de discuţii dedicate subiectului. Se propun modalităţi de război media prin intermediul Internetului: implicarea în discuţii în toate forumurile de discuţii importante din lume, respectând regulamentele fiecărui forum în parte; trimiterea de scrisori de răspuns la articole apărute în mass-media; trimiterea de mesaje factorilor de decizie politică şi militară din întreaga lume; participarea la sondajele de opinie prin Internet; trimiterea de mesaje

Circarul care a rămas doar cu opt degete

La 81 de ani, Szabo Ferdinand este încă în stare,  

sufleteşte, de salturi acrobatice 
„Suntem de acord cu instalarea parcului de distracţii al legendarului Szabo Ferdinand (veteran de război) în localitatea Bodrogu Nou, cu ocazia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului? 11.08.2001“. Este doar o mostră din cele câteva sute de aprobări scrise şi parafate de primari, şefi de jandarmerie, poliţie şi miliţie, de preşedinţi ai comitetelor locale de cultură şi educaţie socialistă.   

Nici un seif din lume nu este suficient de sigur

Singurul semn de întrebare este dacă mai poate fi refăcut  

şi adus la standardul de securitate iniţial 
După 1989, în România au reapărut meserii dispărute pe vremea comunismului. Ori s-au ivit altele noi, de care nici nu s-a auzit. Unele sunt atât de exclusiviste datorită pieţei, încât ne surprind că există. Una dintre acestea este şi cea de ?spărgător? de case de bani. În Banat funcţionează o singură firmă cu un asemenea obiect de activitate, cu un singur salariat: Corneliu Crişan din Timişoara.  

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 223 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 229249
    • Unique Visitors: 11071
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter