Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

La Chizătău, în anul 1840, s-a înfiinţat primul cor românesc de plugari

„Prioritatea bănăţenilor în domeniul cântatului coral, amploarea şi calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecţii şi aprecieri laudative“ 

„E cu totul altă naţie pe acolo (Banat, n.n.), decât oriunde la noi, un neam care-şi cuprinde situaţia şi misiunea cu evlavie şi cu sfinţenie şi care, departe de cunoscuta fârfâială românească, izvodeşte numai lucru trainic şi adevărat. Societăţile de cântare ţărăneşti au prestat, după mine, lucru neaşteptat. Societatea noastră de cântare din Braşov îi, faţă de ele, un fleac“.  C. PORUMBESCU  

În România, pirateria se menţine la cote alarmante

Datorită lipsei unor progrese semnificative în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, ţara noastră se află şi în 2004 sub supraveghere 

„Dreptul de autor“ desemnează ansamblul drepturilor recunoscute de lege persoanelor care creează opere literare, artistice sau ştiinţifice sau orice opere originale de creaţie intelectuală. Alături de acestea, din categoria drepturilor de proprietate intelectuală fac parte drepturile de proprietate industrială (asupra invenţiilor, mărcilor, desenelor şi modelelor industriale etc.).  

Biserica din lemn de la Calina, între trecut şi viitor

Lipsa lucrărilor de refacere ameninţă cu distrugerea acestui vechi monument de artă religioasă din Banat 

Sunt locuri pe lume  unde timpul pare a se fi oprit în loc. Un asemenea loc se află în Munţii Banatului, la câţiva kilometri de Dognecea. Aici există o biserică ortodoxă din lemn, poate una dintre puţinele din lume care a avut fundaţie în trei sate. A fost construită la Ciudanoviţa. De acolo a fost mutată la Greoni. Iar acum se află la Calina. Slujbele se fac din două în două săptămâni. Pentru doi-trei enoriaşi.  

Monumentele istorice, între trecut şi prezent, între legi şi conştiinţă

O conductă romană de aducţiune a apei pe post de coş de fum, o stelă funerară pe post de fundaţie la un grajd, cam aşa s-au distrus multe din bunurile istorice de pe la noi şi de aiurea, ducând cu ele multe taine care au rămas şi astăzi nedescifrate. Tocmai de aceea, toate statele moderne ale lumii au adoptat legi care să ocrotească, să conserve şi să transmită mai departe în timp valorile moştenite de la strămoşi. 

Fenomenul www.agonia.ro sau noua şansă a literaturii

 

Un inginer a reuşit să creeze în spaţiul virtual cea mai mare comunitate literară românească 
La început au fost câteva pagini web, adunate într-un site, în care Radu Herinean şi-a strâns propriile creaţii literare. Cei care au dat de adresă, au citit poeziile şi l-au rugat să le publice lucrările alături de ale sale. După câţiva ani, a înregistrat domeniile www.poezie.ro, iar de curând, www.agonia.ro, www.proza.ro şi www.agonia.net. Numărul celor care au publicat pe aceste site-uri este de aproape 10 000.   

România riscă să devină o ţară fără berze

Ocrotirea faunei nu este un moft european, ci o dovadă a nivelului de civilizaţie al fiecăruia dintre noi 

Statistici  
Statisticile vorbesc de scăderea natalităţii la popoarele europene. Paradoxal sau nu, scade vertiginos şi numărul de berze albe (cu numele ştiinţific de Ciconia ciconia) care cuibăresc pe vechiul continent, dar şi în anumite zone din Asia şi Africa. Dacă nu se va schimba nimic în atitudinea noastră, în scurt timp imaginea simbolică a berzei va deveni o legendă. Fenomenul nu ocoleşte nici România. Recensămintele ce se fac din patru în patru ani sunt o dovadă de netăgăduit a acestui fapt. Actualmente, pe plan mondial

Ctitorul Mănăstirii Baziaş este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor

De sărbătoarea Schimbării la Faţă, aici se adună în fiecare an mii şi mii de credincioşi 

Controverse  
?Mănăstirea Baziaş, cu biserica ei ce poartă hramul Înălţării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić,

155 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara

După succesul Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara, la 20 ianuarie 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale Timiş ia naştere un birou de relaţii externe, în cadrul căruia va fi creat un grup de iniţiativă care va avea ideea reluării  activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Acelaşi grup va elabora un document care va fi înmânat lui Petre Roman, atunci prim-ministru al României. Cererea este semnată de către înaltul demnitar pe 23 ianuarie 1990. Grupul de iniţiativă lărgit convoacă adunarea generală pe 7 martie 1990.

Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră

Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ a editat o carte monumentală în domeniul ornitologic, la care au colaborat autori din România, Serbia şi Ungaria 

 
Potrivit documentelor, studiul păsărilor din Banatul istoric a fost început în 1690, de către Marsigli. Lui i-au urmat Griselini, Baldamus, Fritch, Frivaldszki, cercetarea fiind continuată apoi de dr. Lajos Kuhn, din cadrul Societăţii de Şti-inţele Naturii al Ungariei de Sud (cu sediul la Timişoara), mai târziu de Dionisie Linţia şi Emil Nadra, iar din 1974, de dr. Andrei Kiss, care a împlinit 30 de ani de cercetări ştiinţifice în domeniu.  
   

Cândva înfloritoare, sericicultura românească se află în agonie

Duzii de pe marginea drumurilor mai servesc acum doar de lemne de foc şi de resurse pentru producerea ţuicii 

 
Pe vremuri, pentru un dud rupt te puteai alege cu decapitarea, spânzurarea sau împuşcarea. Pentru unii, inventarea mătăsii artificiale a însemnat o mare uşurare. Însă multe generaţii îşi amintesc şi acum, şi nu cu plăcere, de obligativitatea hrănirii viermilor şi pe timp de vacanţă. De câţiva ani, Timişul n-a mai produs nici măcar un kilogram de gogoşi de mătase.  
   
Din China... în Banat  
Creşterea viermilor de mătase a fost atestată în China, din anul 2697 î.Hr., fiind ţinută în secret. Pe la 552 d. Hr., doi călugari bizantini (unele surse vorbesc de călugări persani) au reuşit să fure ouă de viermi de mătase. Se spune că le-au ascuns în bastoane de bambus şi astfel au reuşit să le aducă până la Constantinopol. Sericicultura a început să se răspândească în Grecia, Asia Mică, regiunile Caucazului, Sicilia, Spania etc. Celebru este şi ?Drumul mătăsii?, care se întindea între Changan (Xian) şi coasta estică a Mediteranei. Acesta străbătea Asia Centrală şi de Vest, fiind folosit vreme de peste 300 de ani, atât de dinastia Han din China, cât şi de Imperiul Roman.  

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 223 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 291869
    • Unique Visitors: 15278
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter