Get Adobe Flash player

România riscă să devină o ţară fără berze

Ocrotirea faunei nu este un moft european, ci o dovadă a nivelului de civilizaţie al fiecăruia dintre noi 

Statistici  
Statisticile vorbesc de scăderea natalităţii la popoarele europene. Paradoxal sau nu, scade vertiginos şi numărul de berze albe (cu numele ştiinţific de Ciconia ciconia) care cuibăresc pe vechiul continent, dar şi în anumite zone din Asia şi Africa. Dacă nu se va schimba nimic în atitudinea noastră, în scurt timp imaginea simbolică a berzei va deveni o legendă. Fenomenul nu ocoleşte nici România. Recensămintele ce se fac din patru în patru ani sunt o dovadă de netăgăduit a acestui fapt. Actualmente, pe plan mondial

Ctitorul Mănăstirii Baziaş este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor

De sărbătoarea Schimbării la Faţă, aici se adună în fiecare an mii şi mii de credincioşi 

Controverse  
?Mănăstirea Baziaş, cu biserica ei ce poartă hramul Înălţării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić,

155 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara

După succesul Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara, la 20 ianuarie 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale Timiş ia naştere un birou de relaţii externe, în cadrul căruia va fi creat un grup de iniţiativă care va avea ideea reluării  activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Acelaşi grup va elabora un document care va fi înmânat lui Petre Roman, atunci prim-ministru al României. Cererea este semnată de către înaltul demnitar pe 23 ianuarie 1990. Grupul de iniţiativă lărgit convoacă adunarea generală pe 7 martie 1990.

Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră

Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ a editat o carte monumentală în domeniul ornitologic, la care au colaborat autori din România, Serbia şi Ungaria 

 
Potrivit documentelor, studiul păsărilor din Banatul istoric a fost început în 1690, de către Marsigli. Lui i-au urmat Griselini, Baldamus, Fritch, Frivaldszki, cercetarea fiind continuată apoi de dr. Lajos Kuhn, din cadrul Societăţii de Şti-inţele Naturii al Ungariei de Sud (cu sediul la Timişoara), mai târziu de Dionisie Linţia şi Emil Nadra, iar din 1974, de dr. Andrei Kiss, care a împlinit 30 de ani de cercetări ştiinţifice în domeniu.  
   

Cândva înfloritoare, sericicultura românească se află în agonie

Duzii de pe marginea drumurilor mai servesc acum doar de lemne de foc şi de resurse pentru producerea ţuicii 

 
Pe vremuri, pentru un dud rupt te puteai alege cu decapitarea, spânzurarea sau împuşcarea. Pentru unii, inventarea mătăsii artificiale a însemnat o mare uşurare. Însă multe generaţii îşi amintesc şi acum, şi nu cu plăcere, de obligativitatea hrănirii viermilor şi pe timp de vacanţă. De câţiva ani, Timişul n-a mai produs nici măcar un kilogram de gogoşi de mătase.  
   
Din China... în Banat  
Creşterea viermilor de mătase a fost atestată în China, din anul 2697 î.Hr., fiind ţinută în secret. Pe la 552 d. Hr., doi călugari bizantini (unele surse vorbesc de călugări persani) au reuşit să fure ouă de viermi de mătase. Se spune că le-au ascuns în bastoane de bambus şi astfel au reuşit să le aducă până la Constantinopol. Sericicultura a început să se răspândească în Grecia, Asia Mică, regiunile Caucazului, Sicilia, Spania etc. Celebru este şi ?Drumul mătăsii?, care se întindea între Changan (Xian) şi coasta estică a Mediteranei. Acesta străbătea Asia Centrală şi de Vest, fiind folosit vreme de peste 300 de ani, atât de dinastia Han din China, cât şi de Imperiul Roman.  

Piaţa cu paiaţe

 

Duşan Baiski
Piaţa cu paiaţe 
Editura "Marineasa" din Timişoara, 1994 (comedie balcanică în două acte) 
ISBN 973-96379-8-1 
© Duşan Baiski 
  
 
NOTĂ: Redactor: Viorel Marineasa. Coperta: Nicolae Lengher 
 

Luna şi tramvaiul 5

 

Dușan Baiski - Luna și tramvaiul 5Duşan Baiski
Luna şi tramvaiul 5 
Editura "Marineasa" din Timişoara 1994 (proză scurtă) 
ISBN 973-96379-0-6 
© Duşan Baiski 
 
„Mai demult.  
Seara se lăsa din cer. Oranj.  
Dinspre Gara de Nord se auzi şuierul răguşit al unei locomotive. Peste tot mirosea a fum şi a frunze uscate.  
Vatmanul trase de manetă încet, până când cele două vagoane se opriră scârţâind, la o palmă de capătul liniei. Nu-l interesau nici uşile glisante ce fură date la o parte, nici oamenii ce se scurgeau în linişte pe străzile mute. Ochii i se opriră asupra necunoscutului. Întâi îl privi indiferent, ca pe un obiect apărut întâmplător în staţie, în raza sa vizuală, apoi, după ce scoase din ax maneta cândva nichelată, după ce încuie uşa cabinei de comandă, îl privi mai atent, încercând să-i descifreze trăsăturile feţei. Putea fi unul din anonimii ce se perindau zilnic de la un capăt la celălalt. De la o staţie la alta. Vara, ascunşi după lentile fumurii.

Ljubav među senkama

 

Dușan Baiski - Ljubav među senkama Duşan Baiski
Ljubav među senkama 
Editura "Kriterion"din Bucureşti, 1990 (poezie în limba sârbă) 
ISBN 973-26-0160-4 
 
NOTĂ: Redactor de carte a fost Octavia Nedelcu. Coperta: Damo Ştefan. 
 

Radiografia unui caz banal

 

Dușan Baiski - Radiografia unui ca banalDuşan Baiski
Radiografia unui caz banal 
Editura "Facla" din Timişoara - 1988 (proză scurtă) 
 
„Salca de dincolo de peron se topise şi acum privea cerul printre rădăcini. Traversele îmbăiate în motorină se subţiaseră şi se torsionaseră ca nişte beţe de chibrituri arse. Liziera dinspre Mureş ardea mocnit cu flăcări verzui, decolorate. În răcoarea biroului, dezbrăcat la maiou şi cu chipiul dat pe spate, şeful de gară, Pascu, dezlega cuvinte încrucişate.  
Uitat pe boltă, soarele de iulie îşi înfipsese razele în ceafa cantonierului Matei şi-l urmărea, păşind împreună cu el de pe o traversă pe alta.  
Matei venea de la canton. În mâna stângă ţinea un bidon de plastic de cinci litri, iar în cea dreaptă o paporniţă plină cu ouă. Avea vestonul desfăcut, lăsând la vedere pieptul cu câteva smocuri de păr roşcat. Costeliv ca un cal proprietate comună , îşi puncta fiecare pas cu câte o gâfâială profundă, pornită parcă din burtă. Prin minte îi roiau gânduri confuze, somnoroase. La un moment dat se opri. Depuse paporniţa pe pietrişul dintre traverse şi-şi duse degetele spre gură. Atunci se văzu batista legată în jurul lor.

Averse izolate

 

Dușan Baiski - Averse izolateDuşan Baiski
Averse izolate 
Editura "Facla"din Timişoara 1984 (proză scurtă)
CUPRINS: 
- Pasărea 
- Autobuzul 
- Planeta XXXI 
- Pentru cine au tras clopotele 
- Aripi de ceară 
- Serveşte un măr 
- Antidot
 
NOTĂ: În perioada respectivă, debuturile trebuiau să se facă în colectiv. Ca atare, între aceleaşi coperţi există doi autori şi două cărţi. Colegul de carte, Augustin Zghibolţ din Oradea, a semnat cartea geamănă, Salonul alb, care cuprinde prozele scurte: Roxana; Umbrele nucului; Salonul alb; Cuţa; Bătrâna.
Coperta a fost realizată de Nicolae Sîrbu, iar redactor de carte a fost Gheorghe Mandics (nimeni altul decât cunoscutul ufolog György Mandics). Tehnoredactor: Ioan I. Iancu.

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1121946
    • Unique Visitors: 40975
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter