Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Zborul, un microb care se poate lua foarte uşor

Dacă parapanta poate fi comparată cu o sanie, deltaplanul poate fi asemuit cu o pereche de schiuri

Până în 1989, parapanta şi deltaplanul, să nu mai pomenim de motodeltaplan sau avion ultrauşor, de balon sau chiar zeppelin, puteau fi văzute doar la televiziunile străine. Amatorilor de zbor nu le rămânea decât să sufere în tăcere sau să spere că, într-o bună zi, visul lor se va transforma în realitate. Astăzi, pe lângă dramul de curaj necesar trebuie să ai un pumn de bani şi visul e-al tău: poţi zbura.  

Prima societate turistică bănăţeană s-a născut pe Ţarcu

Cei dintâi agenţi de turism au fost diriginţii de oficii poştale din zonele montane 

„Agenţiile turistice se ocupă mai mult cu turismul internaţional şi foarte puţin sau aproape deloc cu cel intern, tinerii de astăzi preferă să-şi omoare timpul prin baruri şi discoteci, bând alcool, fumând şi consumând droguri în loc să meargă să cunoască natura, iar vinovaţii pentru adevăratele dezastre ecologice din România se plimbă liberi, nepedepsiţi“, spune dl Szabo Ladislau. 

Poveste de familie cu motociclete şi premii

Visul (încă) neîmplinit al lui Ionel Pascotă junior este să-şi cumpere un ?Ducati 999? sau o ?Honda Fireblade? 

Bunicul  
Despre meserii duse din tată-n fiu s-a mai auzit. Dar despre pasiunea pentru motociclete, mai rar. În familia Pascotă, dragostea pentru ?bicicleta cu motor? a avut-o pentru întâia oară Ioan Ilie Pascotă. Adică bunicul. Acesta a fost, în 1948, vicecampion balcanic la motociclism viteză, la clasa 500 cmc. De asemenea, bănăţeanul a deţinut patru titluri de campion republican. Din nefericire, motociclismul în-  

Capitalist şi pe vremea regimului comunist

Silit de împrejurări, Adrian Rizeanu, proprietar de darac, şi-a obţinut independenţa energetică 

Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriaşi cu activităţi sezoniere şi care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajaţi permanenţi, erau ca un ghimpe în ochii autorităţilor comuniste. Şicanele de tot felul se aflau la ordinea zilei şi au rezistat numai cei cu inimă tare. Printre care şi Adrian Rizeanu, care continuă, şi astăzi, afacerea de familie.  

Incursiune în trecut cu „Monitorul municipiului Timişoara“

Publicaţia Primăriei este, pentru cei mai mult sau mai puţin interesaţi de istoria oraşului, o adevărată maşină a timpului 

Zice-se că nu e nimic nou sub soare. Problemele unui oraş de talia Timişoarei au rămas cam aceleaşi de-a lungul timpului. Publicaţiile aduc în prim-plan, şi în 1931, şi în 2003, ofuri similare: surse aducătoare de bani la bugetul local; acoperirea pierderilor din reţeaua de apă potabilă; circulaţia tramvaielor etc. Nu lipsesc nici inaugurările festive şi soboarele de preoţi care să sfinţească noile obiective publice.   

De la linogravură la poezii anticomuniste

Doamna Minerva Pâs a fost anchetată de Securitate pentru simplul fapt de a fi purtat corespondenţă cu străini 

Întâi se scuză că are numai şapte clase şi că discuţia cu ea va fi văduvită de cuvinte alese. Apoi începe să-ţi arate colecţiile de păpuşi în haine naţionale, scrisori, vederi, poze cu artişti şi tăieturi din ziare cu vizitele cuplului Ceauşescu peste hotare. Sare de la una la alta, răsfoieşte albume, scotoceşte prin sertare şi într-un sfert de ceas îţi dezvăluie întreaga viaţă.  

Geoparcul Dinozaurilor - proiect al Ţării Haţegului

Cândva o insulă tropicală în mijlocul Oceanului Tethys, zona vrea să-şi valorifice siturile natural, istoric, arheologic şi cultural 

 Întâi s-a vrut să fie Dinoparc şi să se limiteze la oraşul Haţeg. Iniţiator, profesorul de filosofie Ioan Glodean, primarul de astăzi al Haţegului. Dar, la propunerea prof. univ. dr. Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureşti, s-a ajuns la formula de Geoparc al Dinozaurilor. Motivaţia schimbării conceptului: includerea în proiect şi a localităţilor care, alături de Haţeg, fac parte din frumoasa Ţară a Haţegului. 

Un arădean pe urmele lui Gingis Han

Alin Totorean şi-a făcut din călătorii o a doua profesie, prima ţintă atinsă fiind Mongolia; urmează Laos şi Cambodgia 

„Am intrat în Mongolia noaptea. Spre dimineaţă am început să văd decorul. Nu părea prea impresionant. Primul contact direct a fost scurt. Din gara capitalei, am fost luat imediat de familia care mă aştepta. Am ajuns într-un apartament de bloc.

Milan Ilin deţine cea mai bogată colecţie de insigne

Insignofilul timişorean a obţinut, de-a lungul timpului, cele mai numeroase premii speciale ale juriului la reuniunile de profil 

În aparenţă, colecţionarii sunt doar nişte copii mai mari. Care n-au renunţat la jucăriile lor. Jucării pentru care sunt în stare să lase la o parte chiar şi o viaţă pe care majoritatea dintre noi o socoteşte a fi normală. Iar dacă un colecţionar îşi transformă pasiunea în profesie, atunci cu siguranţă el este un specialist. Adunând şi studiind insigne de aproape treizeci de ani, Milan Ilin e un reputat consultant în insignofilie.  

Ecologia - o şansă pentru agricultura românească

Natura ştie ea singură ce anume trebuie să facă, fiindcă are vechime în muncă, susţine cercetătorul ştiinţific timişorean Victor Rojancovschi 

  
Poziţia cercetării ştiinţifice în România poate fi caracterizată şi astăzi de o astfel de întâmplare: un cercetător participă la un concurs naţional de inventică şi câştigă un meritat loc doi. După ce ajunge acasă, superiorii ierarhici de la locul de muncă îl anunţă că i-a sosit şi premiul. Bucuros că va intra în posesia unui televizor ?Telecolor?, merge să-şi ridice coletul. Dar, surpriză: premiul consta dintr-un fular şi şase batiste de damă. Fularul l-a păstrat, batistele le-a dăruit colegelor. 

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 223 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 291869
    • Unique Visitors: 15278
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter