Slujbele de la Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor, netulburate de ploi
Muncitorul care a trebuit să dea jos crucea de pe biserica de iarnă a fost pedepsit de Dumnezeu
Istoria Gării de Nord din Timişoara, în ilustrate
Pasiunea timişoreanului Octavian Leşcu pentru ilustrate este bine cunoscută nu doar în România, ci şi peste hotare. Colecţia sa de mii de vederi nu este însă numai un scop în sine. Organizarea acestora pe tematici sau pe obiective îi permite să descifreze o serie de taine ale istoriei, deseori surprinzătoare în legătură cu o clădire sau alta, de exemplu. Astfel că nu a putut scăpa de studiu nici Gara de Nord din Timişoara, edificiile ce s-au succedat în timp fiind surprinse deseori de ochiul magic al aparatului de fotografiat.
La Chizătău, în anul 1840, s-a înfiinţat primul cor românesc de plugari
„Prioritatea bănăţenilor în domeniul cântatului coral, amploarea şi calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecţii şi aprecieri laudative“
În România, pirateria se menţine la cote alarmante
Datorită lipsei unor progrese semnificative în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, ţara noastră se află şi în 2004 sub supraveghere
Biserica din lemn de la Calina, între trecut şi viitor
Lipsa lucrărilor de refacere ameninţă cu distrugerea acestui vechi monument de artă religioasă din Banat
Monumentele istorice, între trecut şi prezent, între legi şi conştiinţă
O conductă romană de aducţiune a apei pe post de coş de fum, o stelă funerară pe post de fundaţie la un grajd, cam aşa s-au distrus multe din bunurile istorice de pe la noi şi de aiurea, ducând cu ele multe taine care au rămas şi astăzi nedescifrate. Tocmai de aceea, toate statele moderne ale lumii au adoptat legi care să ocrotească, să conserve şi să transmită mai departe în timp valorile moştenite de la strămoşi.
Fenomenul www.agonia.ro sau noua şansă a literaturii
România riscă să devină o ţară fără berze
Ocrotirea faunei nu este un moft european, ci o dovadă a nivelului de civilizaţie al fiecăruia dintre noi
Statisticile vorbesc de scăderea natalităţii la popoarele europene. Paradoxal sau nu, scade vertiginos şi numărul de berze albe (cu numele ştiinţific de Ciconia ciconia) care cuibăresc pe vechiul continent, dar şi în anumite zone din Asia şi Africa. Dacă nu se va schimba nimic în atitudinea noastră, în scurt timp imaginea simbolică a berzei va deveni o legendă. Fenomenul nu ocoleşte nici România. Recensămintele ce se fac din patru în patru ani sunt o dovadă de netăgăduit a acestui fapt. Actualmente, pe plan mondial
Ctitorul Mănăstirii Baziaş este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor
De sărbătoarea Schimbării la Faţă, aici se adună în fiecare an mii şi mii de credincioşi
?Mănăstirea Baziaş, cu biserica ei ce poartă hramul Înălţării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić,
155 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara
După succesul Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara, la 20 ianuarie 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale Timiş ia naştere un birou de relaţii externe, în cadrul căruia va fi creat un grup de iniţiativă care va avea ideea reluării activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Acelaşi grup va elabora un document care va fi înmânat lui Petre Roman, atunci prim-ministru al României. Cererea este semnată de către înaltul demnitar pe 23 ianuarie 1990. Grupul de iniţiativă lărgit convoacă adunarea generală pe 7 martie 1990.
Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră
Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ a editat o carte monumentală în domeniul ornitologic, la care au colaborat autori din România, Serbia şi Ungaria
Cândva înfloritoare, sericicultura românească se află în agonie
Duzii de pe marginea drumurilor mai servesc acum doar de lemne de foc şi de resurse pentru producerea ţuicii
Din China... în Banat
Creşterea viermilor de mătase a fost atestată în China, din anul 2697 î.Hr., fiind ţinută în secret. Pe la 552 d. Hr., doi călugari bizantini (unele surse vorbesc de călugări persani) au reuşit să fure ouă de viermi de mătase. Se spune că le-au ascuns în bastoane de bambus şi astfel au reuşit să le aducă până la Constantinopol. Sericicultura a început să se răspândească în Grecia, Asia Mică, regiunile Caucazului, Sicilia, Spania etc. Celebru este şi ?Drumul mătăsii?, care se întindea între Changan (Xian) şi coasta estică a Mediteranei. Acesta străbătea Asia Centrală şi de Vest, fiind folosit vreme de peste 300 de ani, atât de dinastia Han din China, cât şi de Imperiul Roman.
Piaţa cu paiaţe

Editura "Marineasa" din Timişoara, 1994 (comedie balcanică în două acte)
ISBN 973-96379-8-1
© Duşan Baiski
Luna şi tramvaiul 5

Editura "Marineasa" din Timişoara 1994 (proză scurtă)
ISBN 973-96379-0-6
© Duşan Baiski
Seara se lăsa din cer. Oranj.
Dinspre Gara de Nord se auzi şuierul răguşit al unei locomotive. Peste tot mirosea a fum şi a frunze uscate.
Vatmanul trase de manetă încet, până când cele două vagoane se opriră scârţâind, la o palmă de capătul liniei. Nu-l interesau nici uşile glisante ce fură date la o parte, nici oamenii ce se scurgeau în linişte pe străzile mute. Ochii i se opriră asupra necunoscutului. Întâi îl privi indiferent, ca pe un obiect apărut întâmplător în staţie, în raza sa vizuală, apoi, după ce scoase din ax maneta cândva nichelată, după ce încuie uşa cabinei de comandă, îl privi mai atent, încercând să-i descifreze trăsăturile feţei. Putea fi unul din anonimii ce se perindau zilnic de la un capăt la celălalt. De la o staţie la alta. Vara, ascunşi după lentile fumurii.
Ljubav među senkama

Editura "Kriterion"din Bucureşti, 1990 (poezie în limba sârbă)
ISBN 973-26-0160-4