Dusan Baiski

Britanicul Geoffrey Nice, fost procuror-adjunct în cadrul Tribunalului  Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (T.P.I.I.) la procesul lui Slobodan Milošević la Haga, bănuit că ar fi ascuns dovezi cu privire la traficul de organe umane provenite de la etnici sârbi, a devenit avocat al albanezilor kosovari acuzați de crime de către Tribunalul  Special pentru crimele Armatei de Eliberare din Kosovo (U.Ç.K.). Iar procurorul american Jack Smith a fost numit  procuror specializat în cadrul aceluiași tribunal. În contextul în care cel puțin Marea Britanie și-a dovedit constant și pe deplin rasismul antisârbesc cel puțin în ultimele două secole, actuala poziție a lui Nice nu mai trebuie să surprindă pe nimeni. Cum la fel nu trebuie să surprindă nici suspiciunea că ar fi ascuns dovezi privind traficul de organe. Iar dacă un american a ajuns procuror specializat în cadrul aceluiași tribunal, în contextul în care S.U.A. are în Kosovo cea de-a doua bază militară din lume ca mărime – Bondsteel, e deosebit de limpede că rezultatele cercetărilor vor fi pe măsură. Totodată, înființarea unui asemenea tribunal, după trecerea a 20 de ani de la agresiunea a N.A.T.O. asupra Iugoslaviei și ca atare act neautorizat de O.N.U., dovedește pe deplin că sponsorii de atunci ai agresiunii nu au niciun interes ca opinia publică mondială să afle adevărul. 

Descarcă/citește fișierul atașat >>>

În Uniunea Europeană nu e indicat să ai conștiință. Noii inchizitori, comandați de tovarășii comisari unionali de la Bruxelles, vor avea grijă să-ți amintească. Iar dacă e vorba de o conștiință ce-i protejează cumva pe sârbi, te poți alege cu amendă ori chiar cu închisoare. Sârbii nu sunt în U.E., deci nu există. Chiar dacă au curajul să existe, NATO va avea grijă să nu mai existe. Croația de astăzi, membră a U.E., născută pe cadavrele a peste un milion de sârbi, cu zeci de mii de grafitti-uri de gen „Ubi Srbina” (Ucide-l pe sârb), nu permite defecțiuni sentimentale. Asta a simțit-o pe pielea sa un tânăr croat care, pe 9 decembrie 2018, și-a permis să adauge la un asemenea grafitti o singură literă. Astfel, „Ubi Srbina” a devenit „Ljubi Srbina”. Adică „Iubește-l pe sârb”. O singură literă („lj” nu este „l”) face practic diferența între viață și moarte. Între a ucide și a iubi. Croatul din Zadar a fost acuzat de distrugere (?!).

În chiar ziua Crăciunului pe rit vechi, 7 ianuarie 2019, portalul croat index.hr anunță cum că Ivan Đakić, de 22 de ani, fiul unui puternic politician al partidului de guvernământ din Croația, HDZ, le ura sârbilor Crăciun fericit, dar într-un mod care nici nu mai miră într-un stat membru a U.E. unde neofascismul și-a arătat colții până și la meciul dintre Poli Timișoara și Dinamo Zagreb jucat la Timișoara. Beizadeaua a pus pe contul său de Facebook o fotografie cu un ustaș croat ținând în mână capul tăiat al unui sârb. Vezi https://www.index.hr/vijesti/clanak/sin-hdzovog-zastupnika-objavio-sliku-ustase-s-odrubljenom-glavom-srbina/2054689.aspx

În urare: Svim prijateljima” srbicima sretan bozic” (Tuturor „prietenilor” sârbotei crăciun fericit).

De voie, de nevoie, poliția l-a pus la răcoare, dar numai de ochii lumii. Micuțul neofascist a fost eliberat astăzi, 10 ianuarie. Că deh, cum să stea la răcoare fiul unui deputat și milionar?

Observa un „tova’ăș”, în comentariile la articolul „Sârbii au aprins stejarul în curtea bisericii, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi”, scris de Adrian Panduru pe 6 ianuarie 2019 și publicat pe portalul Tion.ro (http://www.tion.ro/sarbii-au-aprins-stejarul-in-curtea-bisericii-in-ajun...): „sa isi serbeze sarbii craciunul si revelionul lor la ei in tara. ce e banatul? protectorat sarbesc? m-am saturat de barbarii astia. toti care dau foc la copaci si se ocupa cu ritualuri pagane, sa fie arestati. Isus Cristos este mantuitorul. Doar El are puterea sa ne ierte de pacate.” Desigur, aceasta după ce scrisese: „ce bine ca sunt croat si nu am legatura cu biserica ortodoxa. asta pare a fi un ritual pagan. din cate stiu eu, craciunul este sarbatoarea in care s-a nascut Isus, nu sa se dea foc la copaci.”

Zice-se că nu e creștinește să te bucuri de moartea unui individ. Ba, de data aceasta eu mă bucur, fiindcă, de exista vreun Dumnezeu, nu s-ar fi derulat asemenea crime. Mă bucur, fiindcă lumea a mai scăpat de un criminal de război. Individul se numea John McCain, unul dintre artizanii bombardării Serbiei de către hoarda de criminali numită NATO. 

Iată ce zicea acest american bolnav mintal la vremea agresiunii NATO asupra unei țări suverane, care nu a atacat vreo altă țară membră NATO: 

„S.U.A. riscă să piardă războiul cu armata sârbă și cu tehnica învechită a acesteia. Riscăm atâta vreme cât nu trecem la un bombardament aerian masiv, strategic și susținut. Nicio țintă a infrastructurii nu ar trebui să constituie o excepție – fabrici, rețele de apă, școli, spitale, magazine, indiferent ce. Da, tuturora ne pare rău de victimele civile la fel ca de pierderile noastre, însă acestea sunt inevitabile.”

Da, aceasta este vestita „democrație” americană. Din nefericire pentru umanitate, împotriva răului te mai poți lupta. Dar împotriva prostiei, nu.

„Eroul” din Vietnam a participat la arta gazării din aer a vietnamezilor, doar fiindcă erau vietnamezi. Nimic nou, americanii au o istorie bogată în genocid. Pe ceea ce a mai rămas din indigeni îi țin în, culmea democrației, rezervații. Deci, după cum decurg lucrurile, mai puțin și Adolf Hitler va fi declarat erou. Bravo, „democrație” occidentală! 

Aștept să văd cum va rezolva mama-natură cu ceilalți criminali de război: Bill Clinton, Madeleine Albricht etc. etc.

Cu 19 ani în urmă, pe 23 aprilie 1999, la ora 2,06, banda de criminali de război NATO a bombardat clădirea Televiziunii Sârbe din Belgrad. Au fost uciși 16 jurnaliști și tehnicieni ai RTS. Bravo, NATO, aceasta este democrația pe care vreți s-o impuneți!

Când se plictiseau de hârjoneala cu surorile, mătușile, ibovnicele, damele de curte, cameristele și slujnicele din imediata vecinătate, monarhii mai puneau de-un genocid. Că, deh, din când în când poporului trebuie să-i mai iei ceva sânge, pentru sănătate. Apoi, sumețindu-se la verii, frații, unchii etc. etc. care cârmuiau țări mai apropiate ori mai îndepărtate, mai puneau de ceva războaie. De 30, de 100 de ani. La mica înțelegere.

În cercetările mele cu privire la istoria contemporană, am descoperit la Arhivele Naționale un document utilizat de România în 1941 drept propagandă. 

Uimitor ce paralelă se poate face între situația de atunci și cea de acum, când Marea Brexitanie a scos din mânecă un caz stupid, Skripal, pentru a stârni isteria antirusească. 

Dacă britanicii și nord-americanii doresc un război, atunci să o facă pe teritoriile lor. 

Astăzi, 24 martie 2018, se împlinesc 19 ani de când gașca de criminali de război numită NATO a readus crima  și genocidul la rang de politică de stat. Copiii au fost victime colaterale. Bravo, nemernicilor!