Get Adobe Flash player

Dușan Baiski - Război în Banat

Dușan Baiski - Război în Banat

 

Peste 120.000 de pagini de documente de la Arhivele Naționale, multe de curând desecretizate, cu date condensate în 344 de pagini de carte.

Al Doilea Război Mondial așa cum nu l-ați știut!

Un motto pe măsură:

Motto: Transmiterea svonurilor trebuie supusă unui examen prealabil, spre a se da curs numai acelor svonuri care au o bază oarecare și a se indica precis această bază. Svonurile care nu există acestui examen prealabil nu vor mai lua curs decât ulterior, când primesc începuturi de confirmări cu caracter concret.

Ordinul circular nr. 35.165/15 octombrie 1940 al Inspectoratului General al Jandarmeriei

Deveniți și dvs. sponsorii Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului și veți beneficia gratuit de cartea „Război în Banat“ de Dușan Baiski (Editura Artpress, Timișoara, 2015).

Autorul a renunțat la drepturile de autor în favoarea Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului. 

Donația minimă este 50 de lei pentru cetățenii domiciliați în România și, respectiv, 11 euro pentru celelalte persoane. Date pentru plată:

Asociația BANATERRA

Încheierea Judecătoriei Timişoara cu nr. 204/08.04.2005;

 Modificare denumire prin Încheierea Judecătoriei Timișoara cu nr. 663/17.01.2013

Înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor Timiş cu nr. 34/13.04. 2005; 

Cod de identificare fiscală (C.I.F.) nr.17524140/25.04.2005; 

Cont IBAN: RO 66 BTRL 0360 1205 6077 82XX 

Cont EUR: RO 15 BTRL 0360 4205 6077 82XX

Codul BIC (SWIFT) pentru Banca Transilvania: BTRLRO22

Cărțile vă vor fi trimise prin poștă în cel mult 48 de ore, fără cheltuieli din partea dvs.

Dușan Baiski - „Cenăzeanul“ - 25 de ani

Dușan Baiski - „Cenăzeanul“ - 25 de aniÎn acele zile fierbinți din decembrie 1989, fiind de serviciu la apărarea întreprinderii împotriva așa-zișilor teroriști, am avut prilejul de a cunoaște primul jurnalist occidental. Unul venit, tam-nisam, tocmai de la Paris. Acum (martie 2017), am aflat pe Internet că este redactorul-șef al hebdomadarului „Informations ouvrières“ din Paris, fondat în 1958 (potrivit Wikipedia), organ al Partidului Muncitoresc Independent din Franța. M-a întrebat, atunci, în acel decembrie de neuitat pentru mine, ce anume dorim noi, cetățenii români, după ce așa-numitul dictator a fost împușcat fiindcă probabil știa prea multe despre cei despre care nu trebuie să știm nimic ori mai nimic. „Vrem libertatea presei!“, i-am răspuns eu pe nerăsuflate. A zâmbit și mi-a răspuns sec: „Nu există nicio libertate a presei.“ Firește, deja „spălat“ pe creier de propagandiștii de la „Europa Liberă“ și „Vocea Americii“, care tocmai „uciseseră“ din condei 6.000 de timișoreni, manipulându-ne astfel în masă pentru a ne scoate pe toți în stradă (ceea ce s-a și întâmplat prin greva generală din 20 decembrie 1989), am reacționat zgomotos, neacceptând ideea că, de fapt, lucru de care mi-am dat seama cu mult mai târziu, nu poate exista o libertate a presei decât în anumite doze, controlate inclusiv prin false crize de hârtie. Și cel mai convingător motiv este cel financiar. „Cine plătește muzica, acela comandă“, zice un vechi proverb și nu cred că e doar românesc, ci unul internațional. 

Adevăratul sfârșit al WWII


Moș Paia luʹ Păsulă1 se așeză greoi pe băncuța de la poartă. Își sprijini bâta cârnă de scândura groasă, de salcâm. Apoi scoase din buzunarul de la piept al vechiului sacou, primit de pomană de la văduva notarului din sat, o foaie de hârtie velină, pe care încă se mai vedea scris cu litere de-o șchioapă: „Mein Kampf“. O puse și pe aceasta pe scândură, lângă bâtă, ba, mai mult, să n-o ia vântul, îi îndoi un colț și puse bâta peste ea. În mâna dreaptă ținea deja o frunză de tutun bine uscată. O mototoli cu mare grijă, o acoperi cu stânga și porni să o mărunțească. Mai anul trecut, fuma din pipă, precum Măria Lungă, țiganca aceea înaltă, slabă ca scoaba, care aduna mortăciunile de prin Satu Nou, cea mai tânără mahala a Enadului Mare. Numai că mereu îl enerva băgăul. Vorba vine..., de fapt, frumoasa lui pipă nemțească, cu capac de alamă, găsită pe drumul dintre cartierul german Hibl și cimitirul catolic, fusese zdrobită de copita stânga-față a lui Noni, armăsarul bicăriei românești. Și de-atunci, Paia luʹ Păsulă trecuse pe țigări de producție proprie.

 

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

Dușan Baiski - Lugoj - Studii monografice

 

Deveniți și dvs. sponsorii Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului și veți beneficia gratuit de cartea „Lugoj – Studii monografice“ de Dușan Baiski (Editura Artpress, Timișoara, 2015).

Autorul a renunțat la drepturile de autor în favoarea Proiectului Banaterra - Enciclopedia Banatului. 

Donația minimă este 50 de lei pentru cetățenii domiciliați în România și, respectiv, 15 euro pentru celelalte persoane. Plata se poate face prin cont bancar:

http://www.banaterra.eu/romana/rastko_romania.htm

Cărțile vă vor fi trimise prin poștă în cel mult 48 de ore, fără cheltuieli din partea dvs.

 

E un pod pe Drina (Republica Srpska) - 8 august 2015

visegrad 3
visegrad 20
visegrad 19

 

„Scriitor sârb prin naţionalitate, cântăreţ însă al Bosniei natale, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, Ivo Andrić realizează prin romanul său E un pod pe Drina... o frescă realistă, autentică, a unui mic orăşel bosniac de pe râul Drina, Vişegrad. “ (vezi http://www.asociatia-profesorilor.ro/e-un-pod-pe-drina-ivo-andric.html).

Semeringul sârbesc: Šarganska osmica

mokra gora 3
mokra gora 12
mokra gora 11

Sirogojno (Serbia) - Muzeul satului

sirogojno 3
sirogojno 76
sirogojno 73

La Guča (Serbia), la festival, 6 august 2015

guca 2
guca 9
guca 10

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1070701
    • Unique Visitors: 37283
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter