Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Un hunedorean în elita mondială a benzilor desenate

Arhitectul Sandu Florea este autorul primei cărţi BD din România pe o temă SF, al cărei scenariu a fost scris de către timişoreanul Ovidiu Şurianu 

   
Un român la New York  
Sandu Florea s-a născut într-o zi de iunie a lui 1946, în comuna Ghelari din judeţul Hunedoara. Şcoala generală a absolvit-o în localitatea natală. A urmat cursurile Liceului ?Avram Iancu? din Brad şi ale Institutului de Arhitectură ?Ion Mincu? din Bucureşti. Elev fiind, va avea prilejul să citească revista  ?Valliant? şi se va hotărî să devină desenator de benzi desenate (BD).  Mult mai târziu, în 1968, pe când studia arhitectura în Capitală, va debuta în revista ?Luminiţa? cu un serial BD intitulat ?Năzdrăvăniile lui Păcală?. Sandu nu s-a limitat doar la benzile desenate, ci a făcut şi pictură, sculptură şi litografie. Repartiţia îl aduce în 1971 la Timişoara, în calitate de arhitect. În acelaşi an devine membru al Cenaclului de literatură ştiinţifico-fantastică ?H.G. Wells? de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor. Aici îl va cunoaşte pe doctorul Ovidiu Şurianu, unul dintre primii scriitori de literatură ştiinţifico-fantastică din România, autor, printre altele, şi al povestirii ?Galbar?, care a văzut lumina tiparului mai întâi în ?Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice?, iar mai apoi în volumul ?Întâlnire cu Hebe? (1972), din colecţia ?Fantastic Club? a Editurii Albatros. Stilul povestirii l-a încântat pe desenator, astfel că s-a hotărât să transpună în imagini aventurile celor doi români ajunşi pe Planeta Roşie. Albumul de benzi desenate, primul de acest fel cu subiect SF din România, a apărut la sfârşitul anului 1972, la Editura Sport-Turism din Bucureşti. În perioada sa timişoreană a colaborat la ilustrarea primului fanzin SF ?Paradox?, editat de Casa de Cultură a Studenţilor. Totodată, a publicat prima sa carte de colorat pentru copii, tot cu tematică SF, respectiv ?Vreau să fiu cosmonaut?, realizată după un scenariu al unui alt membru al Cenaclului SF ?H.G. Wells?: Marcel Luca. Ulterior, a mai publicat opt albume pe tematici diferite şi a colaborat la toate revistele şi almanahurile pentru copii editate în România. Cu ?În lumea lui Harap Alb?, o adaptare în BD a basmului lui Ion Creangă, a obţinut premiul I la Festivalul internaţional de literatură SF şi artă fantastică de la Stressa, Italia, în 1981. A fost anul în care nu mai puţin zece autori de proză SF din Timişoara, invitaţi în Italia, şi-au depus cererile pentru a obţine paşaport. Evident, nu s-a putut pleca. În 1975, Sandu va părăsi oraşul de pe Bega, pe care nici nu l-a mai văzut de atunci.   
Unul dintre fraţii săi a plecat din România încă din anul 1968, iar cel de-al doilea, în 1981. Drept urmare, regimul comunist i-a interzis lui Sandu să mai publice în România, astfel că în 1984 a fost nevoit să-şi depună cererea de emigrare.   
După Revoluţie, sprijinit de Valentin Tănase, Sandu a încercat să revigoreze genul BD prin înfiinţarea revistei ?Carusel?, însă lipsa de cultură în domeniu, provocată de anii comunismului, a dus, în cele din urmă, la scăderea treptată a vânzărilor şi, în cele din urmă, la sistarea editării publicaţiei.   
Aprobarea pentru emigrare a primit-o după şapte ani de aşteptare. A reuşit în cele din urmă să ajungă la New York. ?America a constituit pentru mine o schimbare totală a vieţii, de la obiceiuri, concepţii învechite  şi până la modul de a aborda arta BD?, îmi scria el. În clipa de faţă lucrează la un proiect gigant, numit ?Elektra, Hawkeye & X-Men: The End!?, care se va desfăşura pe o perioadă de doi ani, la cea mai mare editură de benzi desenate din lume, respectiv ?Marvel Comics?. Este, de fapt, editura la care a început să lucreze la numai trei luni după sosirea sa în S.U.A. Nu a fost însă şi singura cu care a colaborat în toţi anii de când a plecat din România. A mai lucrat pentru ?DC Comics?, ?Chaos Comics? şi ?Fark Horse?.  
Cea de-a IX-a artă  
?Spre deosebire de carte, care foloseşte numai cuvântul ca mijloc de expresie, banda desenată (BD) foloseşte şi o succesiune de imagini care introduc cititorul într-un univers mirific, o lume în care, dacă ar trebui s-o descriu în cuvinte, ţi-ar trebui multe pagini?, spune Sandu Florea. Banda desenată este considerată cea de-a IX-a artă, deoarece foloseşte mijloace unice de expresie care diferă de carte, de film sau de desenele animate. Datorită faptului că multe BD clasice erau povestiri destinate celor mici, s-a format opinia falsă că numai copiii pot aprecia astfel de creaţii. Ca dovadă că lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultima vreme, vârsta medie a unui amator de comics care intră în magazinele specializate din America este de 28 de ani. Multe din cele mai noi comicsuri sunt de foarte bune calitate cu povestiri şi desene de excepţie. În Europa, albumele de bandă desenată rivalizează cu cele mai bune albume de artă, iar în multe ţări au fost înfiinţate muzee specializate pe benzi desenate.  
Desenele animate au fost şi ele percepute de public ca o artă ce se adresează exclusiv copiilor, deşi ele sunt vizionate deopotrivă de copii, părinţi şi bunici. Japonezii au început să producă animaţie exclusiv pentru adulţi. Deşi producţia de filme de animaţie este impresionantă în Japonia, producţia lor de BD este şi mai impresionantă decât cea americană. Aproape 30% din întreaga lor producţie editorială este constituită din romane BD (graphic novel) de tip manga, cu subiecte istorice, science-fiction, fan-  
tastice etc. Ele au început să pătrundă deja pe piaţa americană şi o să asistăm curând la o adevărată invazie şi în Europa.   
?În ultima vreme, ca urmare a dezvoltării rapide a webzinelor şi altor publicaţii electronice, unele companii au creat aşa-numitele 3D Comics care se pot viziona la un cost simbolic pe Internet. Sunt convins că webul va schimba profund şi industria de comicsuri într-un viitor nu prea îndepărtat?, susţine Sandu. 
De la artizanat la industrie  
În cei unsprezece ani de când trăieşte în America, Sandu a colaborat la peste 100 de comicsuri cu aproximativ   
2 200 de pagini desenate. A avut norocul de a participa la realizarea unor titluri cu mare priză la public, aşa cum sunt ?Spiderman?, ?X-Men?, ?Captain America?, ?Conan?, ?Batman?, ?Buffy The Vampire Slayer? etc.  Munca de la ?Galbar?, comparată cu cea de la ?Buffy?, se deosebeşte radical, este de părere Sandu. E deosebirea dintre industrie şi artizanat. Industria de comics americană este foarte dezvoltată şi producţia de comicsuri este impresionantă: se tipăresc aproximativ 400 de titluri lunar în milioane de exemplare. Deoarece fizic e imposibil pentru un singur creator să deseneze un comics de 22 de pagini în fiecare lună, munca se împarte între cinci artişti, cu tot atâtea atribuţii separate, şi anume: scenariul (writer), desenarea în creion (penciler), trasarea în tuş (inker), scrierea textului în baloane (letterist), colorarea (colorist). La începutul carierei sale de comic book artist, Sandu a realizat simultan desenul în creion şi tuş, dar în ultimii ani s-a specializat în inking. Modul artizanal de lucru de la ?Galbar?, unde un singur creator executa toate aceste operaţii, are nişte avantaje, dar este foarte încet şi nu este potrivit pentru o producţie de masă. E folosit pe scară largă în Europa.  
Personaje originale  
În decursul ultimilor ani, Sandu a creat şi două serii cu personaje originale. Prima este o trilogie (o mini-serie de trei comicsuri, 66 pagini) cu subiect SF intitulată ?Garda?, în colaboare cu scriitorul american Michael Gallagher, iar cea de-a doua, o trilogie heroic-fantasy intitulată ?Borderlands?, împreună cu scriitorul John Warner. Amândoi scriitorii au colaborat ani îndelungaţi la ?Marvel?şi sunt cunoscuţi în industria de comics americană. De asemenea, spune, are şi o povestire mai veche (20 de pagini), desenată în ţară şi intitulată ?Hotelul Viselor?. ?Este un bun exemplu ce ilustrează conceptul de Ťspaţiu continuuť care constituie contribuţia mea personală la dezvoltarea sistemului narativ al benzilor desenate?. 
Între istorie şi viitor  
?Benzile desenate au o istorie veche de mii de ani, povesteşte Surile cu scene de vânătoare din grotele preistorice, hieroglifele ilustrative din piramidele Egiptului, imaginile gravate de pe vasele greceşti, pictura din bisericile bizantine, toate acestea pot fi privite ca precursorii benzilor desenate moderne şi constituie o dovadă a faptului că povestirile în imagini sunt foarte bine fixate în subconştientul oamenilor?. Care este însă viitorul acestei arte, mai cu seamă că publicul este atras mai mult de poveştile magiei decât de cele ale aventurii ştiinţei şi tehnologiei?  
Această tendinţă se va accentua în anii viitori, este de părere Sandu. Nu este întâmplător că personaje din lumea comicsurilor ca: Superman, Batman, Spiderman sau, cele mai noi: Spawn şi Witchblade, X-Men au devenit eroii unor filme de mare succes în ultima perioadă. Acest lucru influenţează şi literatura SF. ?Trebuie să ne amintim că ramurile culturii nu sunt separate artificial şi se influenţează reciproc în funcţie de cerinţele pieţei?. Industria din domeniu nu va accepta să piardă, ci va încerca să-şi formeze un public propriu sau să şi-l păstreze pe cel deja existent.  Şi, ca într-o adevărată economie de piaţă, va rezista cel mai tare sau cel care ştie să se adapteze din mers. În S.U.A., piaţa a fost dominată timp de decenii de cele două companii rivale, ?Marvel? şi ?DC Comics?, cu foarte puţin loc pentru independenţii care, deşi existau ca un curent ?underground comics?, nu aveau prea mare influenţă. Totuşi, pe la începutul anilor 1990, nemulţumiti de lipsa de libertate de creaţie, un grup de nouă artişti importanţi de la ?Marvel?, în frunte cu Todd McFarlane, au plecat de la companie şi au înfiinţat ?Image Comics?. Noua companie a schimbat faţa întregii industrii prin inovaţiile sale, introducând tehnologia computerizată de ultimă oră şi aducând un suflu nou în comics. ?Marvel? a început să piardă teren şi a fost pe punctul de a da faliment. Salvarea a venit tot de la independenţi, cu ajutorul cărora ?Marvel? a schimbat şi reinventat întreaga sa linie de supereroi. În momentul de faţă, ?Marvel? este din nou pe primul loc, dar faţa industiei de comics s-a schimbat radical în numai zece ani.  
   
   
BD în România  
?Privitor la literatura SF de dinainte de Revoluţie, spune Sandu, aceasta avea unele merite prin menţinerea în atenţia publicului a genului îndrăgit de atâţia tineri, dar, din păcate, nu s?au produs operele de vârf, comparabile cu lucrările create pe alte meleaguri. Acest lucru nu poate fi reproşat autorilor români ai epocii, deoarece sistemul comunist a constituit un obstacol de netrecut pentru dezvoltarea întregii culturi?. Există în clipa de faţă, în România, vreun centru de BD, l-am întrebat pe Sandu. Răspunsul său a fost tran-şant: ?Da, un puternic centru este la Craiova, cu fanzinul ŤAh, BDť publicat de Marian Mirescu şi revista ŤFergonautť a lui Dodo Niţă şi Viorel Pârligras?. Că BD-ul românesc nu prea merge bine, reiese limpede din poziţia lui M. Mirescu, exprimată pe Internet: ?La prima ediţie europeană a concursului organizat de editura Glenat, la care şi artiştii români au avut posibilitatea să participe, tare mi-e teamă că n-a participat nici unul!?   
Şi, totuşi, s-au organizat şi în ţara noastră saloane de benzi desenate. Amintim câteva dintre acestea.  În 1991, la Bucureşti, Pierre Pascal cunoaşte BD craioveană. În toamna aceluiaşi an, are loc prima ediţie a Salonului BD românesc la Bucureşti. În 1992, la Timişoara va veni francezul Didier Savard. Doi ani mai târziu, la Constanţa, invitat va fi tot un francez: Jacques de Loustal. În 1995, la Braşov participă ca invitaţi belgienii François Schuiten şi Benoit Peeters, iar în 1996, la Craiova, fran-cezii Walther Fahrer şi Jean-Pierre Gourmelen, precum şi moldoveanul Sergiu Plămădeală. Ceva, ceva se mişcă, însă nu suficient de repede şi bine. Mai degrabă, autorii români de BD se duc ?afară?, unde publică şi culeg lauri. Pa-  
re-se că încă ne lipseşte publicul.  
AGENDA nr. 13/27 martie 2004 
 
No votes yet

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 4 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1545522
    • Unique Visitors: 33436
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter