Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Ultima avangardă literar-artistică a mileniului doi

Matematicianul Florentin Smarandache a făcut din paradoxism, protestul său antitotalitar, o artă care a cucerit întreaga lume 

„Nu am avut un premergător care să mă fi influenţat, ci m-am inspirat din situaţia pe dos care există în ţară. Am pornit din politic, social şi treptat am ajuns la literatură, artă, filosofie, chiar ştiinţă. Prin experimente bazate pe contradicţii s-au adus termeni noi în literatură, artă, filosofie, ştiinţă, chiar şi noi proceduri, metode, algoritmi de creaţie.“
Paşii de început  
Pe 10 decembrie 1954, în Bălceşti (Vâlcea) venea pe lume Florentin Smarandache, cel care, peste aproape o jumătate de veac, are să devină pentru străinătate unul dintre cei mai cunoscuţi români din domeniul literaturii, matematicii şi fizicii. A absolvit Şcoala Generală din Bălceşti (1961-1969), apoi Liceul Pedagogic (1969-1972 la Craiova, continuând la Râmnicu Vâlcea, 1972-1974) şi Facultatea de Ştiinţe, secţia informatică, a Universităţii din Craiova (1975-1979) ca şef de promoţie. Obţine doctoratul în matematică (Teoria Numerelor) la Universitatea de Stat din Chişinău (1995-1997). În Statele Unite ale Americii urmează studii de perfecţionare în matematică, informatică şi educaţie la Arizona State University - Tempe (1991), Pima Community College - Tucson (1995), University of Phoenix - Tucson (1996). Tot în S.U.A. obţine şi un masterat în informatică. Continuă cu studii postdoctorale la New Mexico State University - Las Cruces (1998), University of New Mexico - Gallup (1998, 1999), National Science Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999) şi Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program) - Gallup (1999). 
Un tânăr neliniştit  
Cel puţin până acum, Florentin şi-a trăit viaţa ca un leu. Nu s-a împăcat niciodată cu jumătăţile de măsură. A pregătit şi selecţionat echipa elevilor marocani  pentru Olimpiada Internaţională de Matematică din Paris (1983). A  fost programator la Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova (1979-1981), apoi profesor de matematică la Liceul ?Petrache Poenaru? din Bălceşti (1981-1982). În perioada 1982-1984 este profesor cooperant în Maroc, unde predă matematicile în limba franceză (?Lycée Sidi El Hassan Lyoussi? din Sefrou). Revine în ţară, continuând activitatea didactică: profesor la Liceul ?Nicolae Bălcescu? din Craiova (1984-1985), profesor la Şcoala Generală din Dragoteşti, Dolj (1985-1986). În anul 1986 nu i se acordă viza de ieşire din ţară pentru a participa la Congresul Internaţional al Matematicienilor de la Universitatea din Berkeley (California) şi face greva foamei, un gest ieşit din comun la vremea respectivă. Ba, mai mult, publică şi o scrisoare de protest în ?Notices of the American Mathematical Society? (Providence, RI) în care solicită libertatea de circulaţie a oamenilor de ştiinţă. De soarta sa se va interesa dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Ştiinţe din Suedia, care îi va telefona din Bucureşti. În perioada anilor 1986-1988, povesteşte Florentin în mesajele electronice pe care mi le-a trimis, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj nu-i va mai acorda post, din motive politice, fiind obligat să supravieţuiască din meditaţii. Ulterior va fi profesor la Şcoala Generală nr. 32 din Craiova (1988). În toamna anului 1988 obţine cu greutate un paşaport de turist pentru Bulgaria. Va fi pentru el un pas uriaş. De aici va trece în Turcia, unde va cere azil politic. A fost deţinut în lagărele de refugiaţi din Istanbul şi Ankara (1988-1990). Ajuns în Statele Unite ale Americii, va lucra ca inginer de software la corporaţia Honeywell în Phoenix (Arizona), specializată în calculatoare (1990-1995), şi la Pima Community College din Tucson (1995-1997), ca profesor adjunct de matematică. Din 1997 este asistent universitar de matematică la University of New Mexico în Gallup. În 2003 devine conferenţiar universitar. 
Teoreticianul  
A generalizat logicile fuzzy, intuitivă, paraconsistentă, multi-valentă şi logica dialetheistă la ?logica neutrosofică? (în ?Dictionary of Computing? de Denis Howe numită şi ?Logica Smarandache?). În mod similar a generalizat mulţimea fuzzy la ?mulţime neutrosofică?. A propus extinderea probabilităţilor clasice şi imprecise la ?probabilitate neutrosofică?, ca un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulţimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[. Din anul 2002, împreună cu dr. Jean Dezert de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, se ocupă de fuziunea informaţiei, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie de fuzionare a informaţiei plauzibile şi paradoxiste (numită Teoria Dezert-Smarandache). În fizică a emis ipoteza că nu există nici o barieră a vitezei în univers, adică viteza poate fi infinită (Ipoteza Smarandache în ?Dictionary of Physics? de Eric Weisstein). În filozofie a introdus conceptul de ?neutrosofie?, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în matematică şi economie, precum ?logica neutrosofică?, ?mulţime neutrosofică?, ?probabilitate neutrosofică?, ?statistica neutrosofică?. 
Avangardistul  
?Paradoxismul?, îmi scria Florentin, ?este o mişcare internaţională de avangardă în literatură, artă, filosofie, chiar şi ştiinţă, bazată pe folosirea excesivă de antiteze, antinomii, contradicţii, oximorone, parabole, paradoxuri în creaţie, urmărind lărgirea sferei artistice prin elemente neartistice şi prin experimente contradictorii, în special creaţie în contra-timp, contra-sens. Paradoxismul a pornit ca un protest antitotalitar împotriva unei societăţi închise, România anilor 1980, unde întreaga cultură era manipulată de un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalţi, nu puteam publica aproape nimic. Şi-atunci am zis: hai să facem literatură... fără a face literatură! Să scriem... fără să scriem nimic?.  
Florentin Smarandache a introdus ?distihul paradoxist?, ?distihul tautologic?, ?distihul dual?. Experimente literare a realizat şi în drama sa ?Patria de Animale?, unde nu există nici un dialog, iar în ?O Lume Întoarsă pe Dos? scenele sunt permutate, dând naştere la un miliard de miliarde de piese de teatru distincte! Piesele lui s-au jucat în România (Teatrul ?I.D. Sârbu? din Petroşani, Teatrul ?Thespis? din Timişoara), Germania (la Karlsruhe) şi Maroc (la Casablanca, unde ?Patria de Animale? a obţinut Premiul Special al Juriului Internaţional).  
La bibliotecile de la Arizona State University din Tempe şi University of Texas din Austin există două colecţii speciale denumite ?The Florentin Smarandache Papers?, care cuprind manuscrise, reviste, cărţi, fotografii, casete, videocasete privind activitatea creativă a lui Florentin Smarandache. De altfel, el este un autor prolific, coautor şi editor a 62 de cărţi şi 87 de articole şi note în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiană, logică), fizică, filozofie, literatură (poeme, nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistică) şi artă (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, artă pe computer) în română, franceză şi engleză. 
Recunoaştere  
 Florentin Smarandache este membru al următoarelor organizaţii: Societatea de Ştiinţe Matematice din România (1980); Mathematical Association of America (1983-1990); American Mathematical Society (1992); Academia Oamenilor de Ştiinţă Români (1993); A.R.A. (1999); Poetry Society of America; Uniunea Scriitorilor Români; International Poets Academy (India); La Société Les Amis de la Poésie (Franţa); Association ?La Licorne? (Franţa); Académie Francophone (Franţa); Societatea Română de Haiku; Academy of American Poets; Modern Languages Association (S.U.A.); Centre d?Études et de Recherches Poétiques Aquitaines (Franţa); International Writers and Artist Association (USA); World Union of Free Romanians (Anglia); Free Romanian Writer Association (Franţa); World Academy of Arts and Culture (SUA); Liga Culturală Oltenia; East and West Literary Foundation (SUA); World Poetry Society (India); World Poetry Research Institute (Coreea de Sud); Societatea ?Mihai Eminescu? (Australia). De asemenea, este  referent la Zentralblatt für Mathematik (Germania, 1985). A obţinut 16 premii literare, dintre care amintim: Premiul special la proză, Concursul Naţional ?Marin Preda?, Alexandria (1982); International Eminent Poet, Madras, (India, 1991); Diplôme d?Honneur en poésie fantaisiste, L?Académie des Lettres et des Arts du Périgord, (Franţa, 1992);  Grand Prix, 4~ Edizione del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli (Italia, 1993); Premiul ?Podul lui Traian?, la Festivalul Internaţional ?Drumuri de spice?, Uzdin (Iugoslavia, 2000).  
   
   
Protest mut   
?Să scriem? fără să scriem nimic?, spune Florentin. ?Cum? Simplu: literatura-obiect. ?Zborul unei păsări?, de pildă, reprezenta un Ťpoem naturalť, care nu mai era nevoie să-l scrii, fiind mai palpabil şi perceptibil decât nişte semne aşternute pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un Ťpoem artificialť: deformat, rezultat printr-o traducere de către observant a observatului, iar orice traducere falsifică într-o anumită măsură. ?Maşinile uruind pe străzi? era un Ťpoem citadin?, ?ţăranii cosind? - un Ťpoem semănătoristť, ?visul cu ochi deschişi? un Ťpoem suprarealistť, ?vorbirea în dodii? un Ťpoem dadaistť, ?conversaţia în chineză pentru un necunoscător al acestei limbi? un Ťpoem lettristť, ?discuţiile alternante ale călătorilor, într-o gară, pe diverse teme? un Ťpoem postmodernistť (inter-textualism). O clasificare pe verticală Ťpoem vizual?, Ťpoem sonorť, Ťpoem olfactivť, Ťpoem gustativť, Ťpoem tactilť. Altă clasificare în diagonală: Ťpoem fenomen (al naturii) ť, Ťpoem stare sufleteascăť, Ťpoem obiect/lucruť. În pictură, sculptura analog - toate existau în natură, de-a gata. Deci, un protest mut am făcut!? - concluzionează Florentin.   
Distihul paradoxist este format din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc în-tr-un întreg definind (sau făcând legătură cu) titlul. Dar iată şi câteva distihuri paradoxiste cu semnătura lui Florentin Smarandache: Soluţie S-a rezolvat/?Nu se poate?; Bir De unde n-ai/De-acolo să dai; Fleţ Fură de la el/Şi dă la alţii; Ateu Credincios/În necredinţa sa; Leneş Când se scoală/Se culcă pe-o ureche; In-trus Invitat/Neinvitat; Pasiune Am iubit-o/Cu o pasiune nebună; Îndoctrinat/I se bagă-n cap de mic/Că el n-are cap.  
   
   
   
Paradoxalul  Smarandache  
Florentin s-a făcut cunoscut în domeniul teoriei analitice a numerelor cu noţiuni care-i poartă numele, şi anume: Funcţii Smarandache, Secvenţe Smarandache, Constante Smarandache, Paradoxuri Smarandache, acestea fiind incluse şi în ?CRC Concise Encyclopedia of Mathematics? (1998) tipărită în America, datorită cărora s-a bucurat de o anumită popularitate internaţională, deoarece matematicieni români, dar şi străini din S.U.A., Canada, Japonia, Brazilia, Franţa, China, Bangladesh, Italia, Bulgaria, Spania, Suedia, Australia, Rusia, Cehia, Olanda, Chile, India şi Ungaria au scris 29 de cărţi şi câteva sute de articole, note şi probleme propuse despre aceste noţiuni. Lucrările sale au fost periodic publicate de către Universitatea din Craiova împreună cu American Research Press sub forma unei reviste anuale - ?Smarandache Function Journal?, ISSN 1053-4792, Vol. 1-6 (1990-1995), şi ?Smarandache Notions Journal?, ISSN 1084-2810, Vol. 7-11 (1996-). În 1997, la Universitatea din Craiova s-a organizat Prima Conferinţă Internaţională asupra noţiunilor de tip Smarandache în Teoria Numerelor, cu participarea unor cercetători din ţară, dar şi din Suedia, Franţa, Rusia şi Spania. 
AGENDA nr. 3/17 ianuarie 2004
No votes yet

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1686445
    • Unique Visitors: 41701
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter