Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Proiectul Gutenberg Europa sau „arheologie“ literară

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Prin munca benevolă a unor entuziaşti, vechiul continent redescoperă opera scriitorilor mai mari, mai mici sau chiar anonimi 

 Internetul, această minunată invenţie a secolului XX, vă poate aduce în casă, în orice clipă, zeci de mii de cărţi. Aşa-numitele cărţi electronice (e-books). Esenţial este să ştiţi ce vreţi şi unde să căutaţi. Există în lume zeci şi zeci de proiecte prin care iniţiatorii şi-au propus să ofere semenilor acces la volume care, altfel, ar dispărea fără a fi citite, deoarece sunt în număr extrem de mic ori chiar unicate. Esenţial este faptul că majoritatea cărţilor la care ne referim se pot descărca de pe Internet în mod gratuit.  
?BalkansNet? 
În august 1995, la Salonic, la o conferinţă privind reţeaua culturală balcanică, ţinută sub patronajul Guvernului Greciei, au luat parte oameni de cultură din Albania, Bulgaria, Grecia, România, Slovenia, Serbia şi Turcia. La această manifestare, scriitorul belgrădean Zoran Stefanović a prezentat un referat despre un posibil proiect prin care ceea ce se dorea a fi o reţea culturală balcanică se putea transpune în realitate prin intermediul Internetului. Această reţea s-ar fi numit ?BalkansNet?, iar nodurile naţionale ar fi fost independente şi egale între ele. Ideea a fost primită cu entuziasm, însă totul a rămas la faza de intenţie, iar conferinţa însăşi, doar o excursie în Grecia.  
Rastko  
În septembrie 1997 s-au pus bazele, iar în noiembrie acelaşi an, a devenit funcţională ?Biblioteca dramaturgiei contemporane sârbe?, ca o fază demo a viitorului ?Proiect Rastko?. Biblioteca era găzduită pe serverul publicaţiei literare belgrădene ?Knji?evna reč?. Trei luni mai târziu, în februarie 1998, îşi începe activitatea cel dintâi nod al reţelei culturale balcanice ?Projekat Rastko - Biblioteka srpske kulture na Internetu?, adică, în traducere, ?Proiectul Rastko ? Biblioteca pe Internet a culturii sârbe?, cu următoarele ramuri dedicate artelor sârbeşti şi ştiinţelor umaniste: literatură, dramă şi teatru, arte plastice, muzică, teatru, strip, fotografie, film şi televiziune. Fondatorul era acelaşi Zoran Stefanović. 
Timişoara, în frunte  
În martie 1996, sub egida Societăţii Culturale Banatul, la Timişoara, din iniţiativa şi prin munca semnatarului acestei pagini, se năştea ?Banat-Media?, o revistă digitală care avea un sector dedicat cărţilor în format electronic. Prin bunăvoinţa unor edituri timişorene, au fost inserate pentru prima dată pentru Internetul de limbă română câteva volume integrale, în limbile română şi sârbă. Motoarele de căutare pe Internet i-au permis lui Zoran Stefanović să dea de site-ul bănăţenilor şi să le propună colaborarea în cadrul ?BalkansNet?. Dar n-a fost să fie. Pe-atunci, în România abia începuseră să se înfiinţeze firmele care aveau ca obiect de activitate serviciile de Internet. În august 1998, tot la Timişoara, sub egida Inspectoratului pentru Cultură Timiş, se năştea prima bibliotecă electronică românească: ?Biblioteca Banat?. Au fost inserate aproape 100 de volume în limbile română, sârbă, germană şi maghiară. Dacă la început a existat un sprijin financiar din partea instituţiei amintite mai sus, după trei ani biblioteca şi-a încetat existenţa.  
Pe 2 decembrie 1998, tot la Timişoara, ia fiinţă prima filială a ?Proiectului Rastko?, şi anume, ?Proiectul Rastko ? Biblioteca sârbilor din România pe Internet? (http://banat.ro/banat/rastko/001a.htm). Lansarea oficială pe Internet s-a produs pe 27 ianuarie, de Sfântul Sava (după calendarul iulian). A fost, de fapt, primul centru regional şi încă unul bilingv, sârbo-român. Acest lucru a permis, ulterior,  deschiderea altor 12 asemenea centre, în diferite ţări europene.  
Cel mai mare  
?Project Gutenberg? este, fără îndoială, cel mai mare proiect literar din lume. Acesta beneficiază de serviciile a peste 8 000 de corectori voluntari care, prin intermediul subproiectului ?Distributed Proofreaders?, pun în reţeaua mondială câte 100 de titluri în fiecare săptămână. În clipa de faţă, doar ?Proiectul Gutenberg? oferă cititorilor 20 000 de cărţi. Primul text a fost, evident, Constituţia S.U.A. Lista completă a celor peste   
20 000 de cărţi din cadrul ?Proiectului Gutenberg? are ea însăşi 3 Mb, iar lista completă a autorilor, 4 Mb. Pe lângă subproiectul ?Distributed Proofreaders? există ?Audio eBooks, via Radio Gutenberg? (cărţi audio pentru computer). Afiliate îi sunt ?Project Gutenberg of Australia?, ?Project Gutenberg-DE. German literature? şi  ?Project Runeberg. Nordic literature?. Accesul se poate face fie tastând titlul cărţii sau numele autorului, fie căutând în lista numelor de autori (pe litere), fie în categoria din care face parte un anumit titlu. 
Un click şi... ai cartea  
Fără doar şi poate, cel puţin aşa spun statisticile, cartea electronică a devenit unul dintre cele mai bine vândute produse pe Internet. Din păcate, românilor încă nu le sunt accesibile decât cele româneşti, materiale, unde editorii apelează încă la sistemul de plată numit ramburs. De fapt, doar comanda se poate face on line. În străinătate, poţi comanda on line, poţi plăti în acelaşi mod şi poţi prelua cartea electronică? la fel. Beneficiul nu este doar al editurilor. El poate fi şi al scriitorilor. La www.ebook.go.ro., de exemplu, se oferă, contra 3 euro, un e-book numit ?Cărţi electronice ? creare, promovare?. La www.liternet.ro., care are drept scop principal promovarea literaturii române pe Internet, funcţionează Editura LiterNet, o editură virtuală non-profit care pune gratuit la dispoziţia cititorilor cărţi în format electronic.  
Text şi suport   
Pentru a citi o e-carte şi pentru a avea senzaţia că este vorba de o carte tradiţională, pe hârtie (copertă, pagini cu sumar, pagini cu textul autorului), se pot folosi programele ?Microsoft Reader? sau ?Acrobat eBook Reader?. Pe Internet este uzual formatul html, care permite deplasarea uşoară într-un text prin intermediul cuvintelor cheie. Cărţile pot fi descărcate de pe Internet în format .zip (pachet) .doc, .txt, .rtf sau .lit. ?Microsoft? oferă un program pentru lectura cărţilor în format .lit. Acesta oferă câteva instrumente pentru configurarea lecturii, şi anume: schimbarea tipului şi mărimii literelor (fonturilor), derularea automată a paginilor, la un interval prestabilit de noi, realizarea unui fundal, sublinierea pasajelor interesante, căutarea unui anume cuvânt etc. Şi mai mult decât atât, există programe care permit citirea de către calculator a textului. Avantajele unei e-cărţi sunt cel puţin trei: după apariţie pot fi făcute modificări fără retragerea tirajului; stocul nu se poate epuiza; timpul scurs de la încheierea scrierii şi până la apariţie este foarte scurt.  
Cartea electronică poate fi citită nu doar pe computer sau laptop, ci şi pe dispozitive portabile de lectură de gen Palm (care se ţin în palmă) sau chiar pe ecranul telefonului.   
Trebuie însă reţinut şi faptul că, datorită existenţei pe Internet a zeci de mii de cărţi, a milioane de alte documente, o documentare este în ziua de astăzi extrem de facilă. Un motor de căutare poate găsi în câteva fracţiuni de secundă mii sau sute de mii de adrese unde se află cuvântul-cheie căutat.  O adresă utilă, unde se găsesc, la rândul lor, adrese de biblioteci virtuale este  http://onlinebooks. library.upenn.edu. 
Un alt fel de carte  
Cartea a început să piardă teren din momentul când televiziunea a intrat şi în casele oamenilor de rând. Pentru mulţi este mai uşor să vadă filmul ?Pe aripile vântului? decât să citească romanul omonim. O a doua mare lovitură a venit din partea calculatoarelor, mai exact a jocurilor pe calculator. Editorii au început să caute febril un colac de salvare. Marile case de editură din Occident au şi ediţii electronice ale cărţilor pe care le tipăresc, considerabil mai ieftine decât cărţile propriu-zise. În plus, acestea se pot descărca contra-cost şi de pe Internet.   
Robert Soulieres, un scriitor din Quebec, a inventat cartea electronică dinamică (LED). Un LED este un text peste care se suprapune un context sonor (muzică, onomatopee) şi vizual (animaţie, desene) care vine să susţină şi să accentueze acţiunea descrisă de autor. Copilul poate să facă clic pe oricare din icoanele ce însoţesc textul şi să descopere astfel imagini în mişcare sau desene, totul pe fond muzical, ceea ce creează o atmosferă de surpriză şi incitare la descoperire. Cartea sa ?Un cadavre de classe? a fost distinsă în 1998 cu premiul ?M. Christie? pentru ediţie originală. După acest prim pas, s-a trecut la editarea în aceeaşi manieră şi a altor cărţi.  
Zilele trecute, compania olandeză ?Phillips Electronics? a anunţat că se pregăteşte să lanseze producţia în serie pentru un ecran subţire, de mărimea unei cărţi, pe care se pot încărca ziare şi reviste. Acesta se poate rula şi stoca luând forma unui stilou. Ecranul are 12 centimetri şi poate reproduce şi pagini de Internet, cărţi sau e-mail-uri încărcate în prealabil prin intermediul unei conexiuni la un telefon mobil. Producţia va începe în 2005 şi se estimează realizarea a cel puţin un milion de astfel de ecrane anual.  
   
   
   
   
„Distributed Proofreaders Europe“  
 În decembrie s-a perfectat un acord între ?Proiectul Rastko?, ?Project Gutenberg Europe? şi ?Global Translation Project?, ceea ce a permis lansarea în probe a subproiectului american ?Project Gutenberg? numit, în cazul de faţă, ?Distributed Proofreaders Europe? (vezi www.dp.rastko. net). Acesta nu este altceva decât un program excelent pentru a permite corectorilor voluntari să corecteze, de la distanţă, cărţile scanate şi propuse pentru a fi inserate într-un proiect literar cum sunt cele amintite mai sus.   
Procedura este următoarea: mai întâi este propus un proiect, să-i spunem, în cazul României, ?Literatura bănăţeană de la început până la Unire ? 1582-1918? (autor: Ion Dimitrie Suciu; Editura Regionalei Bănăţene ?Astra?, 1940). Dacă această carte se află în patrimoniul cultural naţional sau moştenitorul drepturilor de autor îşi dă acceptul, atunci se trece la faza a doua: scanarea volumului pagină cu pagină. Imaginile paginilor se trimit la conducătorul echipei de corectori, apoi la administratorul site-ului www.dp.rastko.net, care le va insera în cadrul programului ?Distributed Proofreaders Europe?. Din acest moment intră în scenă corectorii voluntari din ?Romanian Team? (aici puteţi fi oricare dintre dumneavoastră), care, în funcţie de timpul său liber şi disponibilitate, corectează fiecare atâtea pagini câte crede de cuviinţă. Corectura se face on line, direct pe textul de pe Internet. În partea de sus a ecranului apare imaginea paginii, iar dedesubt ? textul rezultat după ?citirea? imaginii de către un soft special, care transformă imaginea fiecărei litere în parte în literă ce poate fi procesată pe calculator. După ce se termină de corectat fiecare pagină, urmează o a doua corectură, după acelaşi tipic. La finalul acesteia, liderul de echipă face o comparare între cele două corecturi şi original. Dacă totul este corect, cartea digitală este inserată pe Internet şi poate fi descărcată gratuit de către oricine.   
În cele câteva săptămâni de când se află în probe programul, se află la prima corectură 18 cărţi în diverse limbi. Alte  trei cărţi se află la cea de-a doua corectură, iar şase, în faza finală. Cei peste 100 de corectori voluntari care s-au ?înhămat? deja la o asemenea muncă au corectat în total aproape 4 000 de pagini din cele 4 500 propuse pentru luna ianuarie. Se află în curs de traducere şi varianta românească a interfeţei programului ?Distributed Proofreaders Europe?. 
AGENDA nr. 5/31 ianuarie 2004
Your rating: None Average: 10 (1 vote)

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 223 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 291869
    • Unique Visitors: 15278
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter