Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Prima societate turistică bănăţeană s-a născut pe Ţarcu

Cei dintâi agenţi de turism au fost diriginţii de oficii poştale din zonele montane 

„Agenţiile turistice se ocupă mai mult cu turismul internaţional şi foarte puţin sau aproape deloc cu cel intern, tinerii de astăzi preferă să-şi omoare timpul prin baruri şi discoteci, bând alcool, fumând şi consumând droguri în loc să meargă să cunoască natura, iar vinovaţii pentru adevăratele dezastre ecologice din România se plimbă liberi, nepedepsiţi“, spune dl Szabo Ladislau. 
Începuturi  
În 1857, în Anglia se naşte Alpine Club, primul club de turism din lume. În Transilvania, primii care-şi constituie o organizaţie de profil sunt saşii. Acest lucru se întâmpla în 1880, iar organizaţia se numea Societatea Carpatină Ardeleană, cu sediul la Sibiu. Cu 11 ani mai târziu, respectiv în 1891, maghiarii din Cluj înfiinţează tot o Societate Carpatină Ardeleană. În Banat, primele grupuri de persoane care fac sistematic excursii se consemnează prin 1870-1880, povesteşte dl Szabo Ladislau, un bun cunoscător al istoriei turismului bănăţean. Locurile alese sunt zonele montane din apropiere de localităţile Caransebeş, Oraviţa, Anina, Reşiţa, Bocşa. Caransebeşenii şi?au constituit Clubul Montan Bănăţean, însă nu există în acest sens nici o dovadă scrisă privind data înfiinţării şi a statutului juridic.  
Excursioniştii timişoreni  
Urbanizarea tot mai accentuată a Timişoarei îi determină pe unii din cetăţenii săi de elită să caute evadarea în natură şi anume în zonele montane la care se putea ajunge cu trenul. Cei mai pasionaţi drumeţi se dovedesc a fi profesorii de la Liceul Piarist. Pe 2 iulie 1891, în gara din Cornea coboară un grup de intelectuali din oraşul de pe Beghei. Îi aştepta o căruţă trimisă de dirigintele oficiului poştal din Cornereva. Excursioniştii vor înnopta la casa dirigintelui. Acesta le-a găsit pentru a doua zi un ghid care o rupea pe ungureşte şi nemţeşte ba, mai mult, ştia să şi gătească mâncăruri specifice maghiare,  germane şi evreieşti. Pe atunci, spune dl Szabo, era ceva absolut normal ca un ghid să se ocupe nu doar cu transportul bagajelor, ci şi cu procuratul animalelor de povară, cu pregătirea locului de înnoptare etc. Cum turismul se practica inclusiv primăvara devreme şi toamna târziu, ghidul trebuia să sape o groapă destul de mare, să facă în ea un foc mare şi să scoată apoi jarul. În groapa astfel încălzită se culcau drumeţii, iar ca acoperământ foloseau coviltire aidoma celor de la căruţele gugulanilor.  
Dimineaţa, grupul a pornit spre Muntele Cernei (pe-atunci Mehadia). Au ajuns la frontiera româno-maghiaro-transilvăneană, pe vârful Godeanu, unde se afla o piatră triunghiulară Triplex Confinium, se spune în ?Călăuza?, prima carte de acest fel din Banat, scrisă de un colectiv de 40 de autori, sub conducerea lui Véber Antal. După o noapte petrecută la Mlăci, punctul următor a fost Vârful Baicu de pe Muntele Ţarcu, unde i-a prins înserarea zilei de 4 iulie. Priveliştea minunată a Munţilor Retezat, văzuţi în culorile schimbătoare ale amurgului, i-a copleşit. Atunci s-a născut ideea înfiinţării Societăţii Carpatine Bănăţene. 
La drum  
Formalităţile înfiinţării S.C.B. au durat opt luni, deoarece birocraţia era şi pe-atunci foarte mare. Pe 12 martie 1892, ziarele invită pe toţi cei interesaţi la una din berăriile ora-  
şului pentru înfiinţarea S.C.B. Duminică, 13 martie, la Primărie (astăzi, Primăria Veche) are loc şedinţa de constituire, la care au participat o seamă de personalităţi din judeţele Timiş şi Caraş-Severin, cei din Torontal refuzând să se implice. Şedinţa este deschisă de prefectul de Timiş, Deschan Achill. S-a dat citire unei scrisori din partea preşedintelui Academiei Maghiare, în acelaşi timp şi preşedinte al Societăţii Prietenii Naturii, în care li se cerea bănăţenilor să renunţe la idee şi să se afilieze la Prietenii Naturii. Solicitarea a fost refuzată. Preşedinte al S.C.B. a fost ales Pethö Janos, preşedintele Direcţiei Judeţene de Poştă şi Telegraf Timiş şi consilier regal pe probleme de telecomunicaţii. Stratagema a fost simplă: poşta dispunea deja de o infrastructură utilă pentru turism, respectiv de oficii şi agenţii poştale. Conform legilor austro-ungare, diriginţii de poştă trebuiau să fie vorbitori (şi) de maghiară şi germană. Astfel că aceşti salariaţi ai Poştei au devenit şi primii agenţi turistici. 
Dezvoltare  
S.C.B. ia amploare. În mai 1892, la două luni după constituire şi după cooptarea turiştilor din judeţul Torontal, ajunge la 320 de membri. În 1896, editează revista ?Turistul bănăţean?, care, în 1898, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atena, se transformă în cotidian sportiv (în limba maghiară) numit ?Sportul bănăţean?, spune dl Szabo. După primul război mondial, S.C.B. se destramă, însă mişcarea turistică nu se desfiinţează. Balogh Ernö, preşedintele Societăţii Carpatine Ardelene, înfiinţează în 1934 filiale ale acesteia la Timişoara, Oraviţa şi Bocşa. Filialele vor construi cabane, vor amenaja pârtii de schi (naţionalizate în 1948) etc.  
Duşmani ai poporului  
În perioada 1944-1948, membrii Societăţii Carpatine Bănăţene vor avea probleme cu autorităţile comuniste, fiind suspectaţi de a avea legături cu anticomuniştii care se ascundeau în Munţii Banatului. În 1946, Molnar Cornel Arpad, preşedintele filialei din Oraviţa, a fost dus în lagărul de la Târgu-Jiu, iar după un an i s-a stabilit domiciliu forţat în Ardeal. În acelaşi an, secretarul S.C.B. Iosif Brindza din Bocşa Montană a fost peste noapte făcut german şi deportat în lagăr în Siberia, acest drum fiind şi ultima sa ?excursie?. Secretarul S.C.B. din Timişoara, Somolik Töhötom, şi-a schimbat numele şi s-a mutat în Valea Jiului, pentru a-şi pierde urma.   
   
Pionierat  
La primele şedinţe de după înfiinţarea S.C.B., s-au constituit grupe care să parcurgă zonele turistice arendate, aceasta cu scopul de a se face recunoaşteri la faţa locului, pentru a realiza măsurători şi a descrie traseele turistice, lucruri care au decurs destul de anevoios. În 1894, secretar al S.C.B. a fost ales preotul piarist Véber Antal. Sub conducerea sa, a fost numită o comisie care a primit drept sarcină verificarea traseelor descrise. Traseele şefilor de grupuri au fost verificate personal de către însuşi preşedintele S.C.B. Au fost descrise traseele: Anina-Bozovici; Bozovici-Iablaniţa; Teregova-Gărâna-Trei Ape-Semenic-Anina; Anina-Caraşova; Peştera Comarnic-Reşiţa; Teregova-Cornereva şi împrejurimile; Moldova Veche-Sasca Montană-Ochiul Beiului-Oraviţa; Văliug şi împrejurimile; Buziaş şi împrejurimile; Mehadia-Băile Herculane-Valea Cernei. În baza datelor acumulate, a fost editată ?Călăuza?. În colaborare cu STEG, proprietara de atunci a minelor şi pădurilor din Banatul Montan, membri ai S.C.B. au făcut primele marcaje, utilizând tipul de marcaje austro-ungare, respectiv linii orizontale, între două şi cinci culori. Prin activitatea sa, S.C.B. a jucat însă un rol esenţial şi într-o altă serie de domenii. Astfel, membrii săi au adunat roci şi fosile pentru laboratoarele liceelor, în baza cărora s-au constituit primele puncte muzeistice. Pe de altă parte, au făcut observaţii etnografice, au cules obiecte populare şi meşteşugăreşti. În 1902, la vechiul Liceu Real de Băieţi din oraşul de pe Bega (acum Liceul Lenau) a fost înfiinţat cel dintâi punct muzeistic etnografic din Banat. Exponatele au trecut ulterior în patrimoniul Muzeului Banatului. Tot datorită turismului, profesorul Czirbusz Geza a ajuns în Valea Caraşului, unde a realizat primele cercetări etnoantropologice din Europa Centrală.  
   
   
Pasiunea domnului Szabo  
La cei 64 de ani ai săi, dl Szabo Ladislau pare a se bate cu morile de vânt într-o societate în care interesul pentru natură scade pe zi ce trece. Cu nişte zile în urmă s-a încumetat să organizeze o consfătuire pe probleme turistice, la care au fost invitate să participe 50 de organizaţii neguvernamentale din entităţile administrative componente ale Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Actuala Societate Carpatină Bănăţeană, filială a Societăţii Carpatine Ardelene, reînfiinţată în 2001, numără 63 de membri din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş şi-şi are sediul la domiciliul dlui Szabo, iar şedinţele se ţin pe unde se poate. Dl Szabo este mare amator de turism încă de la vârsta de 17 ani, de când a şi început să conducă grupuri turistice. Este economist, cu unele studii de drept, iar viaţa l-a purtat pe diverse şantiere în apropiere sau în chiar zone montane cu potenţial turistic, ceea ce i-a permis să se ocupe fără prea mari probleme de drumeţii. Lucru care-l deosebeşte însă de alţi îndrăgostiţi de frumuseţile naturii este pasiunea pentru tot ceea ce este legat de turism: istorie, jurnale de călătorie, carnete de membru în diferite societăţi de profil, literatură pe teme turistice, articole din presa scrisă, vederi tematice şi chiar caricaturi din domeniu. Marea sa supărare este lipsa de interes de care dau dovadă tinerii când e vorba despre excursii, dezinteresul autorităţilor faţă de cei care-şi bat joc de natură şi goana după bani a firmelor turistice care uită de turismul intern. 
AGENDA nr. 21/24 mai 2003 
 
No votes yet

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1577650
    • Unique Visitors: 34631
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter