Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Pelbartus de Timişoara şi o carte de cinci sute de ani

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Colecţia de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene Timiş deţine peste 7 000 de documente

Anul de naştere  
În 1904, prin grija şi strădaniile iubitorilor cuvântului scris, ia fiinţă ?Biblioteca publică cu caracter ştiinţific a oraşului Timişoara", fondul de carte fiind atunci de 27 850 de volume. Astăzi, după cum ne-a declarat scriitorul Paul Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, unitatea oferă cititorilor săi peste 750 000 de publicaţii, respectiv cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, în limba română şi în limbi străine. În fiecare an, B.J.T. achiziţionează 15 000 de unităţi de bibliotecă, însumând 2 400 de titluri. Totodată, înscrie peste   
20 100 de cititori, difuzează aproape 500 000 de volume şi înregistrează o frecvenţă de peste 200 000 de cititori. Prin structura colecţiilor aflate în rafturile sale, B.J.T. are caracter enciclopedic şi se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale. 
Dincolo de... rafturi  
Dincolo de liniştea specifică a sălilor de lectură şi a arhicunoscutelor rafturi pline de cărţi, încremenite una lângă alta, se află însă o lume în permanentă mişcare. Personalul B.J.T. completează colecţiile bibliotecii prin achiziţii curente şi retrospective, totul, evident, în limita unor sume de bani deseori ridicole pentru un oraş ca Timişoara, asigură evidenţa tuturor documentelor intrate, efectuează prelucrarea biblioteconomică a cărţilor achiziţionate, organizează sistemul de cataloage, asigură conservarea colecţiilor. 
Colecţia de patrimoniu  
La B.J.T. se pot consulta pe loc peste 7 000 de documente, înglobând carte românească şi străină cu valoare bibliofilă, din secolele XVI-XIX, ediţii prime de lux, exemplare numerotate sau cu autograf, ilustrate de artişti consacraţi, precum şi volume cu însemnări manuscrise, cu ex libris. Dintre valorile bibliofile trebuie amintite: ?Tullius de oficiis cum commentariis Petri Marsi einsque recognitione" de Cicero Marcus Tullius (Veneţia, 1500), ?Noul Testament" (Bălgrad, 1648), ?Îndreptarea legii" (Târgovişte, 1652), ?Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii româneşti" de Constantin Diaconovici Loga (Buda, 1818), ?Epitomul sau scurte arătări" de Dimitrie Ţichindeal (Buda, 1818). Desigur, B.J.T. are şi o serie de ciudăţenii tipografice, printre ele numărându-se răvaşele de plăcintă, cărţile-sul sau cărţile-rulou şi cele liliputane. 
Eminescu, ediţie bibliofilă  
B.J.T. deţine în patrimoniu exemplarul cu numărul XIX din ediţia de 32 de exemplare, în coli, numerotate de la I la XXXII, a ?Poeziilor" lui Mihai Eminescu, editate în 1964 de către Editura pentru literatură, cu texte stabilite de (D. Panaitescu) Perpessicius şi cu ilustraţii (câte una, în original, pentru fiecare exemplar) de Ligia Macovei. Cartea, ne-a declarat dna Hortensia Baica, care s-a îngrijit vreme de 13 ani de Secţia de patrimoniu a B.J.T., este deosebită prin câteva elemente speciale: hârtie specială, cu filigran, format originar (cu margini netăiate), cu legătură deosebită, toate exemplarele fiind puse în circulaţie în mape speciale din pergament asemănător pielii, cu bob mare, de culoare crem. Ilustraţia, semnată de Ligia Macovei, şi care însoţeşte volumul de la Timişoara, este inspirată de ?Scrisoarea V" şi se distinge prin forţa imaginativă a artistei. 
O jumătate de mileniu  
Anul acesta, una dintre valorile bibliofile ale B.J.T. împlineşte cinci sute de ani de când a văzut lumina tiparului, fiind a doua ca vechime, după cea a lui Cicero. Este vorba despre post-incunabulul ?Pomerium quadrasimale" a călugărului franciscan Pelbartus de Timişoara, imprimată la Ausburg în 1502. Textul acesteia, pe două coloane, a fost tipărit cu cerneală neagră, în alfabet latin, în manieră gotică. Letrinele (litere majuscule, de obicei ornate, folosite la început de capitol, în ediţiile bibliofile) sunt în roşu. Pe pagina de titlu se află o gravură (în lemn) reprezentându-l pe autor la pupitrul de scris. La cele patru colţuri, aceasta are patru medalioane. Legătura este în piele de viţel, pe tăblii de lemn, şi are aplicate motive ornamentale florale imprimate cu fierul, la rece. 
Cartea ca artă  
Unul dintre cataloagele întocmite de către dna Hortensia Baica se referă la o serie de 91 de cărţi apărute în tipografii europene din secolul al XVI-lea, cărţi de ?mare corectitudine morală şi intelectuală, grafică şi tipografică". În acel secol, spune autoarea, ?imprimeria era o artă şi un meşteşug de seamă care a făcut cunoscute lumii operele antichităţii greco-romane sau operele filosofice, juridice, de medicină etc. Este perioada în care activează familiile Elsevier, Plantin, Moretus, Richel, pentru a cita numai câteva nume de editori şi tipografi care au dat la lumină aceste cărţi." Unele cărţi sunt de-a dreptul incitante prin frumuseţea lor, fiind ilustrate de artişti consacraţi în epocă. O parte din cărţile semnalate în catalog au devenit bibliofile prin ex libris, prin însemnările manuscrise pe care le conţin sau prin format.   
   
Virtualul  
În ultimii ani au apărut şi în România biblioteci virtuale care conţin cărţi digitale integrale. Până la proba contrarie, se poate afirma că Societatea Culturală Banatul din Timişoara a fondat prima bibliotecă de acest gen, încă în 1996, iniţiatorul fiind Duşan Baiski. La 18 august 1998, tot D. B. iniţiază şi realizează, sub egida (pe-atunci) Inspectoratului pentru cultură al judeţului Timiş, ceea ce lumea deja cunoaşte sub numele de ?Biblioteca Banat", care conţine în clipa de faţă 63 de cărţi integrale în limba română, 6 în limba sârbă şi 5 în limba germană, numărul de cititori depăşind 15 000. Ambele pot fi găsite pe site-ul cu adresa www.banat.ro. Ulterior, a fost lansată pe Internet ?Biblioteca românească", realizată de către Editura ?Folium" din Bucureşti. Avantajele deosebite ale folosirii tehnicii de calcul şi a Internetului ca mijloc de comunicare constau în faptul că oricine, de oriunde din lume, 24 de ore din 24 şi absolut gratuit, poate accesa cărţile inserate în asemenea biblioteci.  
   
Probleme  
B.J.T. nu este o echipă de fotbal şi e tratată ca atare. Echipa sa poate ?juca" cu 44% din necesarul de oameni prevăzut de normele europene în domeniu. Adică are numai 70 de angajaţi la o populaţie de 400 000 de oameni, spunea dl Paul Eugen Banciu, directorul instituţiei. Aceasta, spre deosebire de instituţia similară din Constanţa, care dispune de? 189 de angajaţi, sau de cea din Iaşi, care are 95 de angajaţi. Pe de altă parte, B.J.T. are cărţi în şase unităţi separate, deci nu poate realiza o reţea informatică eficientă. Clădirea (de patrimoniu) care găzduieşte Secţia de împrumut pentru copii a fost revendicată, retrocedată şi deja vândută unor italieni care greu de spus dacă se vor implica în sponsorizarea culturii româneşti. Chiar şi secţia de împrumut pentru adulţi şi documentar-periodice din Bastionul Cetăţii se află în incertitudine. Probleme mari există însă şi în judeţ. Autorităţile locale nu dau nici un ban pentru achiziţionarea de carte, indiferenţa lor faţă de biblioteci fiind deja un fapt notoriu.  
AGENDA nr.11/16 martie 2002 
 
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 223 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 232920
    • Unique Visitors: 11311
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter