Get Adobe Flash player

Oraşul de aur al unui colecţionar

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Octavian Leşcu este, peste hotare, unul dintre cei mai cunoscuţi timişoreni 

Octavian Leşcu s-a născut la 10 decembrie 1931, la Deva, din părinţi bănăţeni. Tatăl, militar de profesie, fusese transferat în acest oraş. În 1935, însă, familia Leşcu revine la Timişoara. Una dintre cele mai dragi amintiri din copilărie ale dlui Leşcu este joaca printre crucile Catedralei Ortodoxe Române, înainte de a fi înălţate pe sfântul lăcaş. După absolvirea şcolii, se angajează la Universitatea Timişoara. Va lucra la Facultatea de Fizică, în domeniul cercetării, ca tehnician principal. Se pensionează în 1991. Este căsătorit cu doamna Stela şi, peste doi ani, vor sărbători nunta de aur. Au un băiat, Dan, şi doi nepoţi, Octavian şi Daniela, de 18 şi, respectiv 16 ani.  
   
Cum a început...  
În 1964, tânărul Octavian Leşcu începe să colecţioneze timbre. Atât din cele ştampilate, cât şi din cele neştampilate şi având ca subiecte pictura, flora şi fauna subacvatică şi olimpiadele. Schimburile filatelice cu pasionaţi din mai toate statele lumii i-au facilitat realizarea unei consistente colecţii de corespondenţă, respectiv de plicuri îngrijit timbrate şi ştampilate şi trimise dintr-o sumedenie de colţuri ale planetei. Un an mai târziu, face pasiune pentru vederi şi începe să adune cu febrilitate cărţi poştale ilustrate. Aceasta într-o perioadă când numărul colecţionarilor de asemenea obiecte era extrem de redus. Cum însă colecţiile pot fi mai valoroase dacă se axează pe o anumită tematică, el se va dovedi foarte inspirat în alegere: tema aleasă - Timişoara şi iar Timişoara, cum avea să ne şi declare zilele trecute. În 1973, a făcut parte din delegaţia Asociaţiei Filateliştilor din Timişoara la o expoziţie de filatelie în oraşul vest-german Freudenstadt. De unde se întoarce cu o subită dragoste pentru... insigne şi, de atunci, colecţionează şi insigne.  
Un alt fel de istorie  
Despre vederi, dl Leşcu vorbeşte cu pasiune. Deoarece, susţine domnia-sa, pentru ca să reuşească ceva anume, omul trebuie să pună şi puţină pasiune în ceea ce face. Un aspect interesant al pasiunii sale îl reprezintă identificarea locurilor surprinse pe miile de vederi. A străbătut oraşul de pe Bega în lung şi-n lat, pe jos sau cu bicicleta, a făcut poate mii de kilometri  numai şi numai pentru a găsi o casă, o biserică, o statuie sau un parc surprinse de ochiul fotografului de acum cincizeci, optzeci, o sută de ani şi pentru a călători preţ de câteva clipe în trecutul acestora. Una dintre cele mai interesante căutări este cea a podului Napoleon. A mers pe malurile Begheiului, de la un capăt la altul al oraşului, de mai multe ori, şi tot nu a reuşit să identifice ?porţiunea din Bega văzută de pe podul Napoleon", cum este scris pe vedere. Şi nici nu l-a putut ajuta nimeni. După mulţi ani, l-a sunat la telefon un inginer de la Întreprinderea de Drumuri şi Poduri din Timişoara, dl Jancsó Árpád, pentru a-i solicita vederi cu podurile de peste Bega. Enigma podului Napoleon l-a contaminat şi pe acesta. Mai interesant, nici la firma respectivă nu ştia nimeni nimic. Drept urmare, cel ce avea să devină autorul cărţii ?Istoricul podurilor din Timişoara" a ?săpat" trei săptămâni de-a rândul la Arhivele Statului pentru a găsi rezolvarea misterului. Şi a găsit-o într-o hartă din 1901: podul cu pricina fusese construit deasupra unui braţ al Begheiului ce alimenta lacul de acumulare pentru morile din Piaţa Aurel Vlaicu (cartierul Fabric).  
De la fişe la carte  
Patruzeci de ani de-a rândul, dl Leşcu a adunat tot ceea ce a găsit scris despre Timişoara. Un an de zile a vorbit la Radio Timişoara, o dată pe săptămână, despre istoricul acestui oraş. O săptămână întreagă, la Casa ?A. M. Guttenbrunn", a prezentat diapozitive cu vederile sale unei mulţimi de curioşi. A întocmit sute de fişe cu istoria străzilor cetăţii între anii 1900 şi 2000. Şi, la sfatul, insistenţele şi pe cheltuiala aceluiaşi editor, scrie şi tipăreşte cartea intitulată ?Ghidul oraşului Timişoara de-a lungul timpului - 1900-2000", despre care, în ?Cuvânt de recomandare", un alt colecţionar pătimaş, dl prof. univ. dr. Ion Iliescu, scrie: ?Nu este numai un îndrumător al străzilor, al cartierelor, al cvartalelor noi care sunt mari cât nişte orăşele mai micuţe, ci o faptă intelectuală cu multiple semnificaţii".  
   
Un ghid în timp  
Fără îndoială, cartea pomenită mai sus este, într-adevăr, un ghid în timp prin urbea de pe Bega. Pe lângă o serie de date din istoria oraşului, autorul cu perseverenţă şi cu o răbdare de... chinez, prezintă evoluţia denumirii străzilor, bulevardelor şi pieţelor din cartierele Cetate, Fabric, Elisabetin şi Iosefin. Începând cu anul 1900 şi până în anul 2000. Denumirile care s-au succedat în cei o sută de ani de ?radiografie" poartă, evident, pecetea evenimentelor istorice. Un exemplu concludent îl constituie Piaţa Romanilor care în 1900 se numea Coronini Platz,  apoi, până în 1941 Piaţa Coronini, pentru ca în 1941 să devină Piaţa Mussolini, iar doi ani mai târziu, în 1943, Piaţa Roosevelt F.D. În 1959 va fi botezată Piaţa Romanilor. Succesiunea denumirilor, îndeosebi la unele străzi  ori pieţe, relevă şi problemele pe care le-au avut cetăţenii cu actele de identitate şi în relaţiile cu administraţia financiară şi biroul de carte funciară. Cum şi în clipa de faţă nomenclatorul stradal al Capitalei Banatului suferă o serie de modificări, dl Leşcu va trebui în scurtă vreme să scoată o ediţie modificată şi completată a cărţii sale.  
Memoria ochiului magic  
Se spune că o imagine poate spune mai mult decât o mie de cuvinte la un loc. Nimic mai adevărat. Vederile din colecţia d-lui Leşcu sunt martorii tăcuţi care pot dăinui în timp şi, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, timişorenii nostalgici vor vedea unele locuri dragi din Timişoara doar în vederi. Cu răbdarea sa de invidiat, dl Leşcu şi-a sortat vederile în funcţie de obiectivele surprinse de ochiul magic al aparatului de fotografiat. Apoi a ordonat vederile cu respectivele obiective în funcţie de anii în care au fost acestea editate ori, în lipsa unei asemenea informaţii, în funcţie de data de pe ştampilă ori cea scrisă de expeditor. În final, totul a fost trecut în ghid şi, citindu-l, timişoreanul va (re)descoperi monumentele, busturile, statuile, bisericile, podurile, hotelurile, cafenelele şi berăriile care au fost, mai sunt ori nu mai sunt. Desigur, vederile din colecţie merita şi un altfel de studiu şi anume acela al tehnicii tipografice utilizate pentru realizarea lor. Acest aspect, însă, nu s-a aflat în atenţia d-lui Leşcu. Poate, cine ştie, se va afla în atenţia aceluia care va moşteni colecţia.  
Cine va moşteni colecţia?  
Familia Leşcu şi-a schimbat domicilliul acum câţiva ani. De la parter la etaj. Motivul: nişte curioşi au vrut să vadă colecţiile în lipsa proprietarului. Acum, colecţia este în siguranţă. Problema se pune însă şi altfel: cine din familie va prelua pasiunea colecţionarului nostru? Băiatul, nu. Poate vreunul dintre nepoţi. Nepotul nu, el e mai interesat de maşini şi de Internet. Poate nepoata, Daniela, speră dl Leşcu. Ea pare mai interesată de colecţiile bunicului. Deocamdată, însă, cert este un singur lucru: impresionanta colecţie de vederi nu trebuie să se piardă. Nu are voie să se piardă. În această colecţie se află povestea vieţii unui om, este un alt fel de istorie a oraşului de aur al dlui Octavian Leşcu.  
Vedere... contabilicească  
În 1991, dl Leşcu îi solicită primarului de atunci al oraşului sprijin pentru editarea unui album în trei volume dedicat Timişoarei şi, evident, bazat pe vasta sa colecţie de vederi. Consiliul Local votează în unanimitate proiectul. Şi atât. Colecţionarul a rămas cu visele, politicienii - cu promisiunile. În 1996, cu sprijinul financiar al firmei ?Lexus", dl O. Leşcu începe seria reeditărilor. Până în 1999, sunt tipărite trei volume din ceea ce se numeşte de acum încolo ?Colecţia Octavian Leşcu". Fiecare volum conţine câte 26 de vederi, ce se vor vinde la mapă (26 de bucăţi) sau individual. Pe coperta din spate a mapei autorul inserează ?Date importante din istoria oraşului Timişoara". Publicaţii ale şvabilor bănăţeni au utilizat masiv în paginile lor reproduceri ale acestor vederi, colecţionarul timişorean devenind mai cunoscut în Germania decât acasă. În 1999, urmează volumul intitulat ?Istoria ilustrată a tramvaielor din Timişoara; 1869-1899-1999", cu 36 de vederi. ?Istoria ilustrată a oraşului Timişoara - cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999" va fi următorul volum, el conţinând nouă vederi. Următoarea reeditare este tot una tematică: ?Istoria ilustrată a bisericilor din Timişoara" (2001), care conţine 18 vederi.  
Din dragoste pentru Timişoara  
?La care dintre vederi ţineţi cel mai mult?", l-am întrebat. ?Toate-mi sunt la fel de dragi", mi-a răspuns cu acea fermitate specifică omului sincer. Şi... totuşi, există una, parcă ceva mai dragă: vederea din 1910, o vedere realizată în Piaţa Maria (cu perspectivă înspre podul de peste Bega) - oraşul de aur într-un colaj futurist pentru acele vremuri; o Timişoară a progresului, deasupra căreia zboară de-a valma zeppelin-uri, aeroplane şi peste care trece şi un tren suspendat. ?Să nu uităm trecutul, să trăim şi să preţuim prezentul şi să ne gândim tot timpul la viitor", spune dl Leşcu. De-aici şi întrebarea, pentru mulţi concitadini prea pretenţioasă: ce este mai frumos din punct de vedere civic decât să ţii cu patimă la oraşul tău?  
La talcioc...  
Aparent paradoxal, dar logic, cele mai multe vederi cu Timişoara nu le-a găsit în Timişoara, ci la Arad, la piaţa de vechituri, unde a văzut mii de felurite vederi şi unde a aflat multe dintre exponatele ce fac parte din actuala şi deja celebra sa colecţie. O bună parte le-a adunat de la colecţionari din Arad, Oradea, Cluj, cărora le-a oferit în schimb vederi cu oraşele din care proveneau aceştia. Iar o altă parte, deloc mai puţin consistentă, i-a venit din Ungaria, Germania, Austria sau Cehoslovacia. 
AGENDA nr. 32/11 august 2001 
 
Your rating: None Average: 10 (1 vote)

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 9776
    • Unique Visitors: 829
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter