Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Naţionalizarea de la 1948 a creat o masă de colecţionari

În România, studiul hârtiilor istorice cu valoare a început la Timişoara, domeniul fiind adoptat de numismaţi 

Lumea colecţiilor reprezintă un univers fascinant. Orice colecţie îşi are farmecul ei şi cu cât este mai bine organizată, cu atât are şi o valoare mai mare. De colecţionat se poate colecţiona orice, de la tancuri şi avioane până la şerveţele de masă şi etichete de bere, de la numere auto şi pixuri până la bilete de tramvai sau periuţe de dinţi şi acţii, adică hârtii cu valoare. 
La 11 iunie...  
Mulţi dintre noi încă mai au ori măcar îşi mai aduc aminte de frumoasele hârtii cu desene colorate, puse cu grijă în cutii de bomboane sau de pantofi şi ascunse pe sau prin dulapurile părinţilor sau bunicilor, alături de bancnotele şi monedele cu chipul regelui Mihai. Sunt acţiile devenite, odată cu actul naţionalizării de la 11 iunie 1948, hârtii istorice cu valoare. În cele cinci decenii de comunism, majoritatea acestor hârtii au fost aruncate, deseori din teama de a nu fi dovedit chiabur şi dus, aşa cum s-a şi întâmplat, în Bărăgan, sau puse pe foc de cei care au moştenit casele şi dulapurile. Iar cele scăpate ca prin minune, fie că au fost găsite aruncate prin poduri, fie că au fost dosite cu mare grijă de proprietari, fac astăzi obiectul multor colecţii particulare. 
Un domeniu nou   
Numismatica este cunoscută ca fiind domeniul care studiază monedele, circulaţia banilor, tehnica de batere etc. Unele domenii mai mici ca volum de obiecte studiate (de exemplu medalistica, gliptica ? studiul pietrelor preţioase şi semipreţioase gravate, ponderologia ? studiul etaloanelor monetare etc.) au fost în timp înglobate în numismatică datorită faptului că erau în strânsă legătură cu tehnica de obţinere a monedelor (gravare, batere) sau cu circulaţia monetară (schimburi de valori) ori pur şi simplu datorită personalităţii unor numismaţi care au lărgit domeniul prin extinderea activităţii lor. Unul dintre aceste domenii relativ recent adoptat de numismaţii din România îl reprezenta colecţionarea şi studiul hârtiilor istorice cu valoare (există şi hârtii cu valoare în circulaţie, dar care fac obiectul studiului financiar-contabil). 
Începutul  
Încă din anii ?80, pentru prima dată în România, la Timişoara au fost prezentate lucrări care tratau astfel de piese de colecţie, în special acţiuni. De menţionat însă că nici în alte ţări acest domeniu nu are o vechime cu mult mai mare. Între timp, acţiilor (numismaţii le spun acţiunilor acţii, pentru a nu fi confundate cu substantivul rezultat din verbul a acţiona) li s-au adăugat alte hârtii istorice cu valoare cum ar fi tratele, cambiile, bonurile, cupoanele. Acestea au sau nu o valoare nominală înscrisă, putând fi asemeni biletelor de împrumut de prin 1600 prin care erau finanţate expediţiile navelor care aduceau mirodenii din Orient. Majoritatea sunt realizate pe hârtie, fiind scrise de mână sau tipărite, dar există şi piese pe mătase. Ceea ce le conferă valoare este legat de ceea ce este scris pe ele, dar şi de tipăritura în sine. Există piese pe hârtie care au pe ele însemnele fabricii care le-a produs, respectiv filigranele (aşa-numitele semne de apă, vizibile la contralumină). Tot la valoare se iau în considerare dimensiunile piesei şi starea de păstrare a hârtiei. Valoarea creşte sau descreşte şi în funcţie de semnătura autografă a emitentului (în 99 la sută dintre cazuri, afirmă colecţionarii specialişti). De asemenea, sunt importante culorile folosite, informaţiile explicite din textul de pe piese, locul de emitere, denumirea emitentului. Acestea contribuie la realizarea istoricului pieselor respective (bănci, case de păstrare dintr-o anumită zonă), permit identificarea relaţiilor de comerţ între persoane sau case de comerţ. 
Studiul istoriei  
Având în vedere multitudinea hârtiilor istorice cu valoare care s-au păstrat în Banat, numismaţii bănăţeni au putut fără eforturi deosebite să se ralieze curentului vest-european, respectiv de adoptare a noului domeniu în cadrul numismaticii. Primele piese discutate au fost cele ale băncilor, instituţiilor şi persoanelor din această zonă a ţării. De la semnalarea existenţei lor s-a trecut la studiul desenelor, mai corect spus a designului. Acum, aceste hârtii se analizează în întregime, valorificându-se astfel toate informaţiile economice, istorice etc. Spre deosebire de cele cunoscute în Occident, s-au adăugat şi hârtiile cu valoare care au circulat la noi, aşa cum sunt biletele de rest de tramvai (în locul monedelor ca rest, taxatorii de pe tramvaie ofereau bilete de rest, cu valoare), bonurile de masă, actele de zaraf, biletele de loterie, biletele de sinistrat, biletele de înzestrare a armatei. Printre marii colecţionari de asemenea piese din Banat se numără: Octavian Dogariu, Gerhard Hochstrasser, Milan Ilin, Ion Pituşcan, Thomas Remus Mochnacs, Dan Traian Demeter. Activitatea ştiinţifică a bănăţenilor, în-deosebi a celor din Timişoara, s-a materializat în susţinerea de comunicări, în simpozioane şi în publicarea rezultatelor în reviste de specialitate din Germania.  
   
Valoare  
Unele piese sunt unicat ori emise în tiraje mici. Valorile mari sunt date de importanţa istorică a ceea ce reprezintă piesele. Altele s-au tipărit în sute de mii de exemplare şi aproape că nu au nici o valoare pe piaţa de profil. Acestea din urmă au fost şi sunt, de regulă, baza de pornire pentru orice colecţionar în sensul adevărat al cuvântului. La licitaţiile organizate în Occident, ce-le mai multe în Germania şi S.U.A., unele piese s-au vândut şi cu peste 12 000 DM. Colecţionarii nu sunt interesaţi să vorbească despre preţuri, de teamă că nu vor mai putea cumpăra ei înşişi piese la un preţ mai scăzut. Dar, spre exemplificare, am căutat în câteva cataloage de licitaţie şi am găsit şi unele preţuri pentru acţii emise în Banat. Astfel, zece acţii emise la Teregova, pentru cariera de feldspat şi cuarţ, în 1928, s-au cumpărat cu 2 000 DM. O acţie ?Torontal? s-a vândut cu 80 DM, iar una pentru finanţarea construcţiei liniei locale de cale ferată Timişoara-Variaş, cu 120 DM. În Timişoara, acţii se pot vedea ori cumpăra la consignaţii, anticariate, dar şi de la colecţionari ori simpli vânzători de asemenea piese care se întâlnesc în fiecare duminică, de la ora opt, la Clubul colecţionarilor din cadrul Societăţii Numismatice a Banatului Timişean, care-şi are sediul la Bastion. Însă mare atenţie la falsuri: acestea nu sunt acţii falsificate, ci copii xerox mai reuşite. Iar dacă intenţionaţi să vindeţi mai departe piese de valoare, undeva în Occident, aveţi nevoie de aprobări.  
   
Teme de colecţie  
Reprezentările de pe hârtiile cu valoare au creat subdomenii şi o serie de teme de colecţie. Cele mai frecvente teme ce se regăsesc la colecţionarii de acţii sunt cele care tratează mijloacele de transport navale, aeriene, feroviare, aici fiind incluse, evident, şi mijloacele de transport utilizate (nave, locomotive, avioane, aeroplane, vagoane etc.). O altă temă apreciată este cea a băncilor şi caselor de păstrare pe o anumită zonă (localitate, provincie) sau pe o anumită perioadă de timp. Pentru alţii prezintă importanţă deosebită gravurile de pe acţii sau artiştii plastici care le-au realizat. În Vechiul Regat, un gravor deosebit a fost pictorul Nicolae Gri-  
gorescu.  Nu în ultimul rând, o temă foarte interesantă este cea cuprinzând autografele unor personalităţi care au ţinut să semneze acţiile cu propria mână: miniştri, bancheri, industriaşi şi chiar academicieni. 
AGENDA nr. 42/19 octombrie 2002
No votes yet

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1577561
    • Unique Visitors: 34587
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter