Get Adobe Flash player

Monumentele istorice, între trecut şi prezent, între legi şi conştiinţă

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

O conductă romană de aducţiune a apei pe post de coş de fum, o stelă funerară pe post de fundaţie la un grajd, cam aşa s-au distrus multe din bunurile istorice de pe la noi şi de aiurea, ducând cu ele multe taine care au rămas şi astăzi nedescifrate. Tocmai de aceea, toate statele moderne ale lumii au adoptat legi care să ocrotească, să conserve şi să transmită mai departe în timp valorile moştenite de la strămoşi. 

Protecţia patrimoniului   
Potrivit legislaţiei în vigoare în România, regimul juridic al descoperirilor şi al cercetării arheologice cuprinde ansamblul de măsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice. Recent, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional a Judeţului Timiş a editat, în cadrul programului ?Patrimoniu imobil - Monumente istorice (director: Ion Marin Almăjan; responsabil de proiect: Andrei Medinski; colectiv de redacţie: Doina Antoniuc, Dan Leopold Ciobotaru, Andrei Medinski, Liliana Roşiu), volumul ?Lista monumentelor istorice 2004 - judeţul Timiş?.   
Cel care are curiozitatea să parcurgă cele 333 de poziţii va fi surprins să găsească obiective istorice de care fie că n-a ştiut, fie că a ştiut însă nu le-a luat niciodată în seamă.  
Timişoara şi bogăţia sa  
Oraşul de pe Bega are o mulţime de monumente istorice. Capul de listă îl constituie situl arheologic din zona numită Cioreni, unde se mai află o aşezare daco-romană datând din secolele III şi IV şi o aşezare medievală timpurie. Urmează fortificaţiile fostei cetăţi a Timişoarei din Parcul Botanic. Pe listă se află cartiere şi străzi întregi din Fabric şi Iosefin, dar şi Cetatea Timişoara (Calea Aradului, str. Brediceanu, str. Popa Şapcă, str. Hector), fragmentul de fortificaţie din str. Popa Şapcă - str. Hector (1723-1730) şi cel din Calea Aradului, căminele muncitoreşti interbelice din zona străzii Baader, Muzeul Satului Bănăţean de la Pădurea Verde, Teatrul Naţional, ansamblul Liceului Piarist, Institutul de Igienă de pe Bd. Victor Babeş nr. 16, turnul de apă din str. G. Bariţiu, Abatorul din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 24, podul metalic de pe str. Ady Endre, Palatul Dicasterial, Castelul Huniade (Muzeul Banatului), care datează din 1443, Spitalul Militar, Primăria Veche, Cazinoul Militar, clădirea Primăriei Timişoara, actualul Liceu Pedagogic, actualul Spital de oncologie şi dermato-venerice (actualmente în renovare), turnul de apă din str. Samuil Micu, ansamblul Facultăţii de Mecanică, cantina şi căminul studenţesc, toate trei situate pe Bd. Mihai Viteazul nr. 1, ansamblurile urbane ?Bd. Mihai Viteazul? (numerele 3, 26, 28), ?Str. Pestalozzi? (numerele 14-16), ?Str. Anton Seiller? (str. Seiller Anton nr. 1?11), Fabrica de Bere, corpul administrativ al Fabricii de Pălării, Fabrica de Ţigări, Palatul Dejan, Palatul Baroc, Spitalul de Oftalmologie de pe str. Sf. Ioan nr. 3. Pentru liniştea celor care iubesc centrul Timişoarei, pe listă se află şi clădirile din actuala Piaţă a Victoriei.  
Evident, fiind reprezentative prin valoarea istorică şi arhitectonică deosebită, lăcaşurile de cult nu lipsesc nici ele de pe lista monumentelor timişene: biserica Sf. Nicolae din Piaţa A. Iancu nr. 13 (1792), biserica romano-catolică Sf. Ecaterina din str. Bolyai Janos nr. 4 (1752-1755), sinagogile din Fabric (str. I. Creangă nr. 16), str. I.L. Caragiale nr. 2 şi str. Mărăşeşti nr. 6, biserica romano-catolică de pe str. G-ral Dragalina nr. 13 (1774), biserica de lemn de pe Bd. C.D. Loga nr. 7 (1774), biserica Mizericordienilor (azi greco-catolică) de pe str. Sf. Ioan nr. 3, biserica greco-catolică Naşterea Maicii Domnului de pe str. Mitropolit Suluţiu Al. Sterca nr. 1 (1763), biserica Sf. Ilie din str. Mitropolit A. Şaguna nr. 12 (1911), bisericile sârbeşti Sf. Gheorghe din Piaţa Traian nr. 1 (1745-1755) şi Sf. Nicolae din str. E. Ungureanu nr. 12 (1744), claustrul mănăstirii franciscanilor din str. E. Ungureanu nr. 1.  
Unele case au şi ele o considerabilă valoare istorică, fiind astfel protejate ca monumente. Printre acestea le regăsim pe următoarele: casa prinţului Eugeniu de Savoya din str. E. de Savoya nr. 24, disputata Casă cu Atlanţi din str. V. V. Delamarina nr. 1, Casa cu axă de fier din Piaţa Ionel I. C. Brătianu nr. 1, dar şi cea de la nr. 2, casa turcească de pe str. Păltiniş nr. 2 (sec. al XVIII-lea), Casa contelui de Mercy din str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 7, casa cu ?Pomul breslelor? din str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 3. Monumente sunt considerate şi casele situate după cum urmează: str. V. Alecsandri nr. 3, G. Coşbuc nr. 3, str. Dacilor nr. 4 şi 13, E. de Savoya nr. 14, str. Griselini nr. 2, str. Fl. de Mercy nr. 4, str. Ep. A. Pacha nr. 8, str. P. Chinezul nr. 1 şi 4, Piaţa Traian nr. 1, Piaţa Ţepeş Vodă nr. 1, Piaţa Unirii nr. 10, vila de pe Bd. C. D. Loga nr. 44. 
Cetăţi  
Lista cuprinde o serie de cetăţi considerate a fi monumente istorice. Este vorba despre: cetatea de pământ de la Alioş (sec. XIV-XV), cetatea Dosul din Bencecu de Jos (sec. XII-XIV), cetatea Morisena din actuala comună Cenad (sec. X-XVII), cetatea medievală de la Făget (sec. XV-XVII), cetăţuica din Giarmata (sec. XIV-XV), cetatea turcească de la Ianova (sec. XIV-XVI), cetatea Jdioarei (sec. XIII-XVI), cetatea medievală de la Margina (sec. XIV-XVI), cetatea de pământ de la Maşloc (sec. XIV), fortificaţia medievală de la Opatiţa (sec. XII-XVI), cetăţile de pământ de la Satchinez (sec. XIII-XVI) şi Seceani (sec. XII-XIII). 
Biserici şi mănăstiri  
Înstăriţi sau mai puţin înstăriţi, ţăranii timişeni au ţinut neapărat să-şi aibă lăcaşurile lor de cult. Unele dintre acestea, fie ele şi ruinate, sunt astăzi considerate a fi monumente istorice: ruinele bisericii de la Mănăştur şi ale mănăstirii din Remetea Mare, Sf. Arhangheli de la Muzeul Satului Timişoara, Cuvioasa Paraschiva Băteşti (Făget), Sf. Născătoare de Dumnezeu Beba Veche, Mutarea moaştelor Sf. Nicolae Becicherecu Mic, Învierea Domnului Belinţ, Sf. Gheorghe Beregsău Mare, romano-catolică Bobda, Sf. Ioan Teologul Bulza (Margina), biserica romano-catolică Înălţarea Crucii Carani, Adormirea Maicii Domnului Căpăt (Carani), Sf. Gheorghe Cebza, Naşterea Maicii Domnului Chizătău, biserica sârbească Maica Domnului Ciacova, Adormirea Maicii Domnului Comloşu Mare, Sf. Apostoli Petru şi Pavel Coşeviţa (Margina), Cuvioasa Paraschiva Crivina de Sus, Cuvioasa Paraschiva Curtea, Naşterea Maicii Domnului Crivobara, Cuvioasa Paraschiva Dobreşti (Bara), biserica (ucraineană) Naşterea Maicii Domnului Dragomireşti (Ştiuca), Sf. Dumitru Dubeşti (Ohaba Lungă), bisericile romano-catolice Sf. Vendelin şi Sf. Maria din Dudeştii Noi şi, respectiv, Dudeştii Vechi, biserica sârbească Sf. Ioan Botezătorul Gelu, biserica romano-catolică Sf. Iosif Giarmata, Sf. Dumitru Giroc, Adormirea Maicii Domnului Groşi (Margina), Adormirea Maicii Domnului Hezeriş (Coşteiu), Adormirea Maicii Domnului Homojdia (Curtea), biserica sârbească Sf. Arhanghel Gavril Ivanda, Cuvioasa Paraschiva Jupâneşti (Făget), biserica romano-catolică Sf. Tereza Lenauheim, biserica sârbească Sf. Gheorghe Lucareţ (Brestovăţ), fosta mănăstire şi fosta biserică a minoriţilor Lugoj, turnul fostei biserici Sf. Nicolae Lugoj, Adormirea Maicii Domnului Lugoj, Cuvioasa Paraschiva Margina, biserica sârbească şi mănăstirea Sf. Gheorghe Mănăstire (Birda), chiliile din satul Mănăstire (Birda), Sf. Nichita Romanul Nemeşeşti (Margina), Adormirea Maicii Domnului Oloşag (Ştiuca), biserica romano-catolică Orţişoara, Mănăstirea Partoş, paraclisul Partoş, Înălţarea Domnului Parţa, biserica romano-catolică Sf. Ioan Nepomuk Periam, Adormirea Maicii Domnului Pietroasa, Cuvioasa Paraschiva Poieni (Pietroasa), Sf. Arhangheli Povergina (Făget), Naşterea Sf. Ioan Botezătorul Româneşti, Adormirea Maicii Domnului Sânnicolau Mare, biserica Schimbarea la Faţă a mănăstirii Săraca Şemlacul Mic (Gătaia), biserica romano-catolică Pogorârea Duhului Sfânt Teremia Mare, Sf. Apostoli Petru şi Pavel Zolt (Fârdea). 
Obiective importante  
Desigur, am fi dorit să vă facem cunoscute toate monumentele istorice trecute pe listă, însă spaţiul tipografic ne obligă să ne limităm. Nu înainte de a vă mai oferi câteva exemple: situl arheologic Dealul Crucii din Becicherecu Mic (sec. XIV-XV), tell-urile de la Bucovăţ şi Chişoda, tumulii de la Moşniţa Veche, Nerău, valul roman de la Chişoda, aşezările de la Mănăştur, Moraviţa, Remetea Mare, Româneşti, Sânnicolau Mare, Stanciova, Unip, Voiteg, necropolele de la Hodoni, Periam, Voiteg, parcul şi conacul din Banloc, ansamblul de arhitectură balneară ?Zona cu parcul?, cu colonada, Hotelul Bazar, Hotelul Grand şi cazinoul din Buziaş, turnul de apărare din Ciacova, casa Stăvilar din Coşteiu, cazinoul de la Făget, podul de cărămidă de la Foeni, parcul din Lovrin, Hanul Poştei din Lugoj, conacul Nako şi Şcoala de agricultură din Sânnicolau Mare, casa Baraj din Sânmihaiu Român.  
   
AGENDA nr. 44/30 octombrie 2004
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1040252
    • Unique Visitors: 35355
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter