Get Adobe Flash player

Lumea lui Baiski : de la Bercică şi Ihliebedih până la Doamna Chang Shiang Hua şi dincolo de Zona Maris

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Am fost martor când Duşan Baiski a citit pentru prima dată la cenaclul „H. G. Wells” de la Casa Studenţilor din Timişoara. Să fi fost prin '76 - '77. Era o povestire plecând de la motivul Meşterului Manole. Nu mi-a plăcut. Nu că aş fi avut ceva împotriva curentului ethno (mai degrabă: mythological !) science fiction. Doar că mi se părea o pălărie prea mare. În plus, scriitura se vădea minată de accente strident-naive. Ar fi trebuit să am în vedere că autorul de-abia trecuse de 20 de ani.

  A zburat o vreme în care nu am mai fost atent la ce făcea domnul Duşan Baiski. Şi, deodată, m-am trezit în faţa altui prozator, stăpân pe „temele şi mijloacele” sale. Doar el ştie cum s-au petrecut aceste avataruri.

Debutând în volum (Averse izolate, 1984), nu a fost scutit de formula frustrantă din acei ani, conform căreia mai mulţi autori - fără afinităţi - trebuiau compactaţi între scoarţele aceleiaşi cărţi. Dar adevărata ieşire în lume a însemnat-o Radiografia unui caz banal (Facla, 1988), când critica de întâmpinare s-a pronunţat pertinent (şi, uneori, impertinent !, aşa cum vom vedea). Mircea Iorgulescu (Existenţa şi procedeele, „România literară”, 20.07.1989) depistează  „o umanitate a cărei diversitate onomastică […] aminteşte de uni-versul prozei lui Sorin Titel” (asta, pentru că amândoi prozatorii sunt bănăţeni, zic eu), iar în cazul textelor cu alură fantastică, prudent, cronicarul spune că „sunt parcă înrudite cu proza lui Ştefan Bănulescu” (s-ar putea, în măsura în care, şi la Baiski,  unele „naraţiuni se constituie după tehnica montajului de situaţii, stări, reacţii ale colectivităţii la un eveniment impus ca destin”, iar „planul istoriei este proiectat anistoric, confruntat cu datele unei mentalităţi «tribale», ale unei vârste «mitologice»” - Ion Marcoş, „Bănulescu Ştefan”, în Mircea Zaciu, coord., Scriitori români, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1978, p. 69), „dar şi cu acea a lui Miodrag Bulatović” (deoarece, nu-i aşa, amân-doi sunt sârbi).

  De o lectură mai atentă beneficiază Duşan Baiski din partea lui Iulian Costache (Radiografii la post-restant; „SLAST”, 29.04.1989) : „proza [lui D.B.] reprezintă […] tentaţia transcen-derii «cazului banal» într-un spaţiu al imponderabilelor meta-fizice” pe două căi: una fantast-onirică, „prin care o întâmplare îşi regenerează identitatea”, asociată cu „propensiunea pentru parabolă”, şi alta „a notaţiei, însoţită de un minim comentariu auctorial, care izbuteşte să dea nişte mici caligrame ale realităţii”.

  Adrian Dinu Rachieru (Un autor silenţios, „Paradox”,1989) reţine că „eroii, în majoritate nişte învinşi trăind în aşteptare, se refugiază în copilărie sau practică visătoria, într-un necurmat balans […] între închipuire […] şi şocul realităţii”.

  Un singur cronicar îşi exersează, în epocă, maliţia şi pseudo-cutezanţa, situându-l pe prozator printre autorii oneşti, dar suficienţi, care, „cu perseverenţă, mai poate scoate o carte” (Al. Ţion, „Astra”, nr. 3/1989). Pronostic catastrofal ! D.B. chiar că a făcut performanţă, dând impresia că nu forţează, mai mult, s-a extins asupra unor zone care intră sau nu prea sub incidenţa literaturii. La loc de frunte trebuie puse traducerile din romancieri de talie europeană, cum ar fi Miloš Crnjanski şi Vuk Drašković. Apoi - tălmăcirile consistente din poezia chineză. Nu s-a apucat să blesteme Internetul, aşa cum o fac numeroşi oameni de cultură, mult prea ataşaţi de tradiţia plaivazului, ci a căutat să valorifice, dacă nu totdeauna partea cea bună a lucrurilor, măcar aceea care merită să fie studiată cu atenţie. D. B. este promotorul revistei digitale Literra, preocupată de transpuneri literare din şi în limba română ; este autorul romanului-labirint Zona Maris, lansat în spaţiul virtual acum cinci ani ; a scris incitanta carte Război pe Internet, care analizează dintr-o altă perspectivă confruntarea NATO - fosta Iugoslavie ; a făcut şi face jurnalistică ş.a.m.d. Trebuie avută în vedere şi creaţia sa în limba sârbă, pentru că, aşa cum observă Claudio Magris (Danubius, Univers, 1994, pp. 293-294) atunci când discută cazul altui scriitor, Franz Liebhard alias Reiter Robert, aici „înveţi să gândeşti cu mentalitatea mai multor popoare”.

  Cât despre proza sa, aceasta a evoluat în mod semnificativ. Octavian Soviany  („Contemporanul - Ideea europeană”, nr. 41/ 1994): „Fantasticul provine mai puţin din ocurenţa canoanelor «clasice» ale genului, cât mai cu seamă dintr-o insolitare a perspectivei…”  Paul Eugen Banciu („Orient latin”, nr. 3/1994) : „ Luna şi tramvaiul 5 îl situează pe autor în rândul tinerei generaţii de scriitori ce au o bună percepţie a realităţii, reuşind să scoată din nimicul oferit de marea masă a semenilor, cu ironie, umor, sarcasm, personaje şi situaţii atât de neobişnuite încât, fără cea mai mică glisare a realului, reuşesc să intre direct în zona fantasticului, ori să-şi găsească rezolvarea numai acolo.”

  Volumul de faţă prezintă un Duşan Baiski în formă maximă. Nu mă voi apuca să-l povestesc. Mă voi mulţumi să ating câteva repere. În treacăt, cred că Rachieru (art. cit.) s-a grăbit când a afirmat că D. B. „nu are temperament de avangardist” ; de fapt, e vorba, mai degrabă, de o neclarificare a conceptelor, specifică unui sfârşit de epocă (1989). Despre distincţia dintre atitudinea  avangardistă şi cea postmodernă se discuta cu folos, încă în 1985, la Cercul de critică al lui Eugen Simion (apud Ion Bogdan Lefter, Postmodernism, Paralela 45, 2000, p. 13). (Pentru aprofundare, vezi şi  distincţia dintre novatorismul majoritar al anilor '60 - '70, care reface legătura cu modernismul interbelic, şi experimentalismul minoritar al aceleiaşi perioade, care generează postmodernismul. -  I. B. Lefter, op. cit., pp. 100 ş.u.) Fără a înscrie neapărat proza lui Duşan Baiski în „tendinţa postmodernistă”, trebuie spus că, în anii '80, aceasta din urmă se constituia din „neaşteptata explozie a unei literaturi  de texte scurte care a ştiut să surprindă, în tipare cu o mare forţă de convingere, esenţa cotidianului şi imaginarului societăţii româneşti” (Gh. Crăciun, V. Marineasa, „În loc de prefaţă”, în  idem, Generaţia '80 în proza scurtă, Paralela 45, 1998, p. 10), în timp ce prozatori con-sacraţi abordau  „temele politice mari”, cu învoire şi cu indicaţii de la partid. Când i-am propus lui Gheorghe Crăciun să-l includem pe D. B. în antologia generaţiei '80, acesta, după ce l-a citit, a fost total de acord, observând că proza acestuia are afinităţi cu cea a lui Ioan Groşan. Cine îşi închipuie că optzecismul, în inte-gralitatea sa, este egal cu textualismul se înşală. Proza scurtă a generaţiei '80 „e o proză normală […], în care reprezentarea se întâlneşte cu anti-reprezentarea, realismul cu oniricul, cotidianul cu o întreagă bibliotecă culturală, parabola cu adevărul spus direct, subconştientul cu raţiunea, analiza psihologică cu poves-tirea tradiţională” (ibid., p. 12). Din acest punct de vedere, proza lui D. B. nu face excepţie.  Cât despre ipostaza sa de webmaster, care coexistă cu pasiunea pentru spaţii uitate de lume, populate de personaje care incorporează date ancestrale bruiate de asediul unor vremuri postmoderne, aceasta nu trebuie să ne surprindă ; se întâmplă şi la alte case : Ihab Hassan e de acord cu Baudrillard atunci când acesta „consideră Japonia ţara cea mai postmodernă”, căci acolo „coexistă civilizaţia electronică cu mentalitatea feudală cea mai puternică…” (apud I. B. Lefter, op. cit., p. 271). (Poate că tot astfel trebuie găsită explicaţia faptului că D. B. se arată fascinat de China, de Taivan, de doamna Chang Shiang Hua…)

  Câte ceva despre toposul baiskian. Cum s-a mai observat, spaţiul  predilect este cel al graniţei (citim aici Cenadul copilăriei sale, vechea Morisena, reşedinţa lui Ahtum, dar şi sediul episcopiei întemeiate de Sfântul Gerard), o graniţă aflată, ca la Dino Buzzatti, într-o expectativă moleşită, tulbure. Însă, dacă la marele prozator italian, aşteptarea dobândea dimensiuni metafizice, la Baiski, aceasta cade în derizoriu şi în grotesc, în tragicomicul la care este expusă condiţia umană într-un regim opresiv. Sigur, stările se schimbă sub ochii noştri, frontierele ar trebui „să se spiritualizeze”, numai că rămân celelalte, ce ţin de mentalitatea şi de frustrările oamenilor, de sentimentul că toate survin prea târziu sau în chip distorsionat. Pe lângă acest spaţiu pe care-l valorifică meticulos şi în variante neaşteptate, D. B. îşi anexează încă unul - aşezarea minieră în care exploatările au fost abandonate (cu potenţial… fantastic, încă de la E.T.A. Hoffmann) „la comanda bancherilor mondiali”, cum se vede în ampla povestire Când zăpada fură amintirile ; cele două planuri ale textului sunt abil interferate, transa colectivă are pregnanţă, dar stăruie senzaţia că autorul aplică istoriei o prea groasă tentă de parabolă.

  Personaje-cheie sunt la D. B. şeful de post (cel ce captează, plenar şi glorios, stupiditatea şi lipsa de supleţe a autorităţilor) şi veneticul (cel ce insolitează [pseudo]ordinea încremenită). Prin felul în care îşi tratează „eroii” atât de specifici locului, D. B. se aseamănă cu Tuşa Anka (originară din Biserica Albă/ Bela Crkva), personaj (şi coautor pe anumite pasaje !) din splendida carte-reportaj-roman nonfictiv-eseu care este Danubius a triestinului Claudio Magris (op. cit., p. 426) : „…critică cu înverşu-nare toate naţionalităţile [din Banat], fără excepţie ; aceste critici negative adresate tuturor - când sunt cu adevărat imparţiale, când nu lasă deoparte nici o naţionalitate - alcătuiesc premisa unei toleranţe reciproce mai autentice decât toate complimentele oficiale retorice ce şi le adresează reprezentanţii popoarelor la întâlnirile diplomatice.”  
 

Viorel MARINEASA

____________________

 

Duşan Baiski 

Păsări pătrate pe cerul de apus 

Editura "Marineasa"din Timişoara 2006 (proză scurtă) 

ISBN 973-631-293-3 

© Duşan Baiski şi Editura Marineasa
 

No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 3 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1040252
    • Unique Visitors: 35355
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter