Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

La modă sunt câinii din Siberia şi Alaska

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Rasele nordice sunt fascinante fiecare prin farmecul propriu: ochii albaştri ai Siberianului, „surâsul“ Samoyedului şi forţa Malamutului 

„Nu trebuie uitat că sunt animale de tracţiune şi nu animale de pază. Mulţi oameni care văd un Malamut sau un Husky se decid pe loc să-şi cumpere, însă fără să fie conştienţi de problemele pe care le implică creşterea acestor câini. Majoritatea oamenilor care nu au avut niciodată un asemenea câine cred că tot ce se spune despre acesta este exagerat, asta, bineînţeles, până se întâmplă inevitabilul“  
   
O pasiune care costă mult?  
Gheorghe Morodan este un arădean îndrăgostit de animale şi nu de oarecare. A avut, în timp, o serie de câini de rasă, însă, în cele din urmă, a fost să fie ?dragoste la prima vedere?. Marea lui pasiune este acum un câine Husky. Cu precizarea că pasiunea sa nu se opreşte doar la a avea un Husky în curte. Site-ul www.husky. ro există tot datorită lui. Un alt împătimit este Szíjgyártó Zoltán (vezi www.pont.ro/husky) care, aşa după cum singur scrie pe Internet, este divorţat, iar motivul divorţului îl constituie? câinii Husky.  
Singura sa avere, zice, sunt cele 16 exemplare din această rasă. Fiind însă plecat la ?Harghita rod?, o cursă de atelaje, în Munţii Harghitei, sarcina de a-mi răspunde la o serie de întrebări despre rasele de câini nordice i-a revenit lui Gheorghe Morodan.  
Primul a intrat prin Timişoara  
Cel care a adus primul Husky în România, respectiv la Timişoara, a fost un italian. Câţi câini din rasele Husky, Malamut şi Samoyede există actualmente în ţara noastră nu poate preciza nici măcar Asociaţia Chinologică Română, aceasta pentru că numărul exemplarelor fără pedigree este cu mult mai mare decât al acelora cu pedigree. Abia din 1995, canisa ?Wolf Point? a ridicat mult valoarea rasei Husky. Se pare totuşi că preferata crescătorilor este rasa Husky, urmată fiind de Malamut şi Samoyede. În Arad, spune Gheorghe Morodan, există o canisă de Malamut şi Samoyede şi cel puţin două de Husky, proprietara uneia fiind Melania Mărgineanu, vicepreşedinta Asociaţiei Sportive ?Hargita Mushing Club?. 
Competiţii în România  
Din 2002 şi până în prezent, ?Hargita Mushing Club?, al cărei preşedinte este, cine altul, decât Zoltán Szíjgyártó din Vlăhiţa, a organizat competiţia ?Sania Albastră?. Începând cu anul 2003, România a devenit membră a World Sleddog Association.   
Capitala câinilor nordici este, incontestabil, judeţul Harghita, mai precis orăşelul Vlăhiţa. În 2004 au fost deja organizate patru acţiuni şi anume: 23-25 ianuarie, ?Stâna de Vale? - sprint (12 km), la Stâna de Vale, judeţul Bihor; 31 ianuarie-6 februarie, tabără de antrenamente la Vlăhiţa, Harghita; 7-8 februarie, cursa de atelaje ?Sania Albastră? - sprint (8-20), la Vlăhiţa; 21-29 februarie, ?Hargitarod?, cursă de atelaje de distanţă medie (350 km), în Munţii Harghitei. În zilele de 6 şi 7 martie, cu prilejul închiderii sezonului, va avea loc, tot la Vlăhiţa, competiţia numită ?Trasee dificile?.  
Bani şi iarăşi bani?  
La oricare dintre cele trei rase, preţurile pentru un câine încep de la 50 de euro. Evident, la preţurile mici, câinii nu au pedigree şi sunt oferiţi spre vânzare doar cu un carnet de sănătate. Pentru cei cu pedigree, preţurile pot ajunge şi la peste 1 000 de euro, aceasta în funcţie de rezultatele obţinute în concursuri sau de canisa care îi vinde. Preţul mediu oscilează între 150 şi 350 de euro, suma depinzând de zona unde se află canisa, dacă această canisă este proaspăt formată sau este una cunoscută, câinii sunt sau nu campioni etc. Desigur, cel care se gândeşte să cumpere un asemenea câine trebuie să aibă în vedere costurile legate de hrană şi medicamentaţia. Astfel, în funcţie de hrana administrată, stăpânul trebuie să scoată din buzunar între 300 000 şi 1 500 000 de lei/lună. În perioada de vaccin, întreţinerea creşte cu alţi 200 000 de lei. În cazul căţeilor, costurile sunt relativ mai mari, nu atât cu mâncarea, cât cu vaccinurile şi vizitele dese la veterinar, precizează Gheorghe Morodan. 
Câini de tracţiune, nu de pază  
Nu trebuie uitat că sunt animale de tracţiune şi nu animale de pază, lucru pe care cei mai mulţi îl uită, din păcate, spune Gheorghe Morodan. Multe persoane care văd un Malamut sau un Husky se decid pe loc să-şi cumpere şi ei, dar fără să fie conştienţi de problemele pe care le implică creşterea acestora.   
Majoritatea oamenilor care nu au avut niciodată un asemenea câine cred că tot ce se spune despre acesta este exagerat, asta, bineînţeles până se întâmplă inevitabilul. Filmul ?Snow Dogs? (apărut în anul 2002) este printre cele mai recente pelicule care prezintă câinii nordici cu adevăratul lor temperament: distructivi, gălăgioşi, energici, încăpăţânaţi, mândri şi dornici de evadare. Şi trebuie să-i iubeşti foarte mult ca să treci peste toate acestea, susţine Gheorghe Morodan.   
Adevăraţi artişti   
în evadări  
Malamut şi Husky sunt recunoscuţi pentru dorinţa lor de evadare, fiind adevăraţi artişti în acest ?domeniu?, de aceea nu trebuie niciodată lăsaţi fără lesă. Instinctele lor nu sunt compatibile cu societatea noastră modernă şi, odată pierduţi, ei pot cădea cu uşurinţă pradă rănilor, bolilor şi foamei sau pot deveni un animal vânat de către vecin doar pentru că i-a vânat la rândul său animalele sau pentru că i-a săpat în curte.   
Proprietarii de câini învaţă rapid că, pentru siguranţa patrupedului lor, acesta e mai bine să fie ţinut în curte îngrădită sau în lesă. Sunt încăpăţânaţi, curioşi şi energici - dresajul de ascultare este necesar, fiind în acelaşi timp şi o provocare. O parte din şarmul lor o constituie libertatea de gândire, firea lor independentă, spune Gheorghe Morodan. 
Cine-i mai tare, omul sau animalul?  
Husky şi Malamut pot simţi foarte uşor orice nesiguranţă sau slăbiciune pe care o are stăpânul şi astfel îi vor contesta abilitatea de lider. Fiecare rasă se ghidează într-un fel sau altul după ordinea de grup, iar în timp ce alte rase se vor supune mult mai repede voinţei omului, Husky şi Malamut vor dori să le fie demonstrată capacitatea de lider bun, înainte de a accepta dominaţia. Ei îşi vor manifesta în mod liber dragostea şi afecţiunea, dar respectul lor trebuie câştigat.  
   
   
Regulament  
Cel care a scris un proiect de regulament de curse de câini este, bineînţeles, Szíjgyártó Zoltán,  preşedintele Asociaţiei Sportive ?Hargita Mushing Club? (A.S.H.M.C.). Potrivit acestuia, cursele organizate de A.S.H.M.C. se împart în trei categorii: curse sprint, a căror lungime nu depăşeşte 60 km; curse pe distanţe medii, cu trasee între 150 şi 500 km; curse pe distanţă lungă, trasee care depăşesc 500 km. Câinii sunt admişi în cursă doar în anumite condiţii şi anume: trebuie să fie vaccinaţi la zi conform normelor sanitare veterinare; trebuie să fie înscrişi în catalogul probei cu taxa de participare achitată; tre-  
buie să deţină un carnet de muncă eliberat de A.S.H.M.C. şi Federaţia Câinilor de Sanie din România.  Categorii participante la cursele organizate de A.S.H.M.C. sunt: atelaje cu 2-3 câini, 4-6 câini, 7-8 câini, 9-10 câini, 11-12 câini. Distanţa minimă parcursă este de 8 km pentru atelajele cu 2-3 câini şi de 10 km pentru atelajele cu 4-6 câini. Pentru fiecare cursă, distanţa şi numărul de câini vor fi trecute pe buletinul de înscriere al cursei şi publicate în revistele de specialitate. Greutatea minimă tractată (inclusiv sania) este: la atelaje cu 2-3 câini - 4 kg pentru masculi şi de 3 kg pentru femele în cazul raselor Husky şi Samoyede; de 10 kg pentru masculi şi 8 kg pentru femele în cazul rasei Malamut; la atelajele cu 4-6 câini: se încarcă 2 kg pentru fiecare câine suplimentar la Husky şi Samoyede sau 5 kg pentru fiecare câine suplimentar la Malamut.  
Nu este permisă utilizarea drogurilor sau substanţelor care pot acoperi simptome de boală sau răni.  Dacă medicul veterinar consideră necesar, poate lua probe de urină sau sânge câinilor participanţi, după terminarea cursei, pentru a verifica prezenţa substanţelor interzise. În acest caz, rezultatele probei pot fi deliberate după avizul medicului veterinar. Este interzisă orice manifestare de cruzime sau tratament inuman aplicată câinilor, precum şi orice altă acţiune care provoacă durere şi suferinţă.  
   
   
Husky, Malamut, Samoyede  
Primii care au crescut câini Husky au fost membrii unui trib nomad siberian, numit Chukchi. Aceştia îi foloseau pentru transportul rapid şi economic prin ţinutul îngheţat. Deosebit de puternici şi agili, aceşti câini de mărime medie erau capabili să parcurgă distanţe lungi cu un necesar de mâncare minim. Având un caracter  blând, câinele Chukchi era des utilizat ca pat moale şi blănos pentru copiii tribului. Astfel, între oameni şi animale s-a născut o relaţie bazată pe respectul şi nevoia reciprocă de supravieţuire. Cu toate că, în prezent, Siberianul a suferit câteva schimbări, fiind cunoscut lumii din 1900, rasa îşi menţine multe din calităţile ancestrale ale predecesorilor săi, însuşiri care au făcut ca acest câine Chukchi de sanie să fie atât de preţuit, se spune în revista ?Dog magazin? (http://www. dogmagazin.ro/).  
Malamutul de Alaska este una dintre cele mai vechi rase de câini de tracţiune arctică, fiind un câine puternic, cu o construcţie solidă. Malamutul are aplomburi verticale în poziţie statică şi atitudinea sa sugerează o mare energie prin capul purtat înalt şi mândru şi ochii vioi care exprimă interes şi curiozitate. Capul este mare. Urechile sunt triunghiulare şi ridicate atunci când câinele este atent. Blana este stufoasă, cu păr de acoperire aspru, de lungime suficientă pentru a asigura protecţia subpărului des şi lânos. Malamuţii sunt de culori diverse. În trecut, când triburile Samoyede au fost forţate să părăsească podişul iranian şi să se stabilească în Siberia, au luat cu ele şi câinii. În noua lor patrie, oamenii i-au pus la paza turmelor de reni, la trasul săniilor ce transportau diverse produse şi chiar pentru a le ţine de cald în timpul atât de friguroaselor ierni siberiene. Temperamentul acestor câini este o reflectare a începuturilor rasei. Crescuţi în mediu familial, hrăniţi în jurul focurilor, dormind în paturi, ei au devenit animale blânde şi ataşate membrilor familiei, mereu dornice să ajute, să se facă utile. Prima mărturie scrisă despre existenţa rasei datează din 1696, când un anume Adam Brand aminteşte despre un câine alb ce trăgea sănii. Prima menţionare a Samoyedului în afara graniţelor Rusiei o întâlnim în-  
tr-un anunţ publicitar englez din 1891, prin care se ofereau spre vânzare: ?Pui drăguţi de câini ruseşti de sanie, ca nişte ursuleţi polari, foarte blânzi şi afectuoşi. Blană şi cozi splendide. Foarte rari. Părinţi din import?.  În 1911, un Samoyede a devenit conducătorul echipei de câini ce l-au dus pe Amundsen la Polul Sud, devenind astfel primul animal ce a atins acest punct de pe glob. 
AGENDA nr. 9/28 februarie 2004
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 224 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 342230
    • Unique Visitors: 17213
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter