Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Infracţionalitatea pe Internet, un sport balcanic?

O realitate urâtă: alături de nigerieni, românii şi sârbii au ajuns campioni  la furturile prin mijloace electronice 

„Art. 61. - (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice. (2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente“.  Extras din Legea nr. 161 din 21 aprilie 2003.  
   
Doar o statistică?  
Zilele trecute, mass-media consemnau un fapt care nu are de ce să ne bucure: alături de nigerieni, sârbii şi românii au ajuns campioni într-un top al infracţionalităţii pe Internet. Nigerienii sunt cunoscuţi îndeosebi datorită scrisorilor zise deja şi ?nigeriene?, în care expeditorii se dau drept urmaşi ai unor demnitari africani ale căror averi au fost confiscate de autorităţi şi destinatarilor li se solicită ajutorul pentru scoaterea milioanelor de dolari din ţara cu pricina în schimbul unui comision de milioane de dolari. Pentru ?controlul? seriozităţii destinatarului, acestuia i se cere în-tr-un al doilea mesaj să trimită pentru anumite cheltuieli o sumă modică, de câteva sute de dolari. Evident, dacă sunteţi atât de naiv şi v?aţi lăsat prins în mrejele nigerianului, vă puteţi lua adio nu doar de la ipotetica avere africană, ci mai ales de la dolarii dumneavoastră. Atenţie, însă! Asemenea mesaje puteţi primi şi de la expeditori români.  
 Potrivit unui comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, anul trecut, serviciile specializate din România au cercetat peste 200 de infracţiuni de natură informatică, din care 50% licitaţii electronice frauduloase, 30% bunuri comandate on line fraudulos, 10% privind accesul neautorizat în diferite sisteme informatice, iar 10% constând în scrisori nigeriene, transmiterea de viruşi, pornografie infantilă, folosirea de identităţi false. În ceea ce priveşte ţările de provenienţă, 80% din sesizări au fost primite din S.U.A., 10% din Europa, 5% din România şi 5% din alte state. De asemenea, sistemul electronic de achiziţii publice a fost anul trecut ţintă a peste 1,38 milioane de atacuri informatice, din care 53,4% au fost de severitate medie, 44,3% au prezentat un risc minim pentru sistem, doar 2,3% fiind atacuri severe. Însă nici unul nu a avut succes. 
Cum se fură?  
?Modurile de operare sunt din cele mai diverse, pornind de la licitaţiile frauduloase organizate prin Internet, continuând cu accesarea neautorizată a unui sistem informatic, alterarea, ştergerea sau modificarea fără drept a informaţiilor, infracţiuni ce privesc mijloacele de plată electronică (contrafacerea mijloacelor de plată electronică, folosirea frauduloasă a unui mijloc de plată electronică, deţinerea de echipamente în vederea falsificării de mijloace de plată electronică)?, spunea, în 2003, chestorul de poliţie Dan Fătuloiu, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.  
Cine fură?  
Imaginaţia nu are limite de vârstă. Însă cum Internetul este, cel puţin pentru români, un apanaj al vârstelor întâi şi a doua, răufăcătorii electronici sunt elevi, studenţi, absolvenţi de facultate. Iată şi câteva cazuri concrete, redate la vremea respectivă în presa românească.   
Poliţişti din cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Craiova au identificat anul trecut un grup de elevi care au înşelat pe Internet un cetăţean englez pe nume P. Cordon, scrie ediţia de Internet a cotidianului regional ?Ediţie specială de Oltenia?. Pentru a-l păcăli, tinerii au realizat un site în care au înscris o societate comercială fictivă, pentru a fi utilizată în garantarea tranzacţiilor pe care intenţionau să le deruleze cu ofertantul de bijuterii. ?După aceste acte, preparatorii au intrat în corespondenţă electronică cu cetăţeanul englez, care le?a oferit cantitatea de 700 g de bijuterii din aur şi platină placate cu pietre preţioase, contra sumei de 25 000 de lire sterline, plata urmând a se efectua prin intermediul societăţii care garanta tranzacţia. În urma înţelegerilor prealabile, cetăţeanul englez a trimis printr-un curier cantitatea de 700 g de bijuterii, care au fost preluate de persoane suspecte, la Bucureşti. După ce au intrat in posesia bijuteriilor, aceştia le-au valorificat prin intermediul caselor de amanet din Craiova, însuşindu-şi contravaloarea lor. În urma activităţilor specifice întreprinse de reprezentanţii poliţiei au fost recuperate bijuterii în greutate de 88 g, în valoare de 140 000 000 de lei?? Cum se poate fura pe Internet, explică în 2002, în ?Cotidianul?, un tânăr basarabean student la Bucureşti. Hoţii preferă sălile de calculatoare de pe stradă sau de la facultate deoarece în acest mod este greu să fie prinşi. ?De exemplu, spune el, intri (în-  
tr-un magazin virtual cu plata on line, n.n.), cumperi cu cărţi de credit furate ce te interesează? te ridici de pe scaun şi dispari?. În 2001, zeci de americani ?au fost traşi pe sfoară, plătind sume grele în dolari pentru produse electronice? inexistente; - scria ?România Liberă? în februarie a.c. ? ?misiunea revoluţionarului era aceea de a ridica valuta din bancă şi a o transforma apoi în lei, serviciu pentru care era recompensat corespunzător de capii afacerii?. Dar, scria acelaşi cotidian, ??se pare însă că probele în acuzare, ca şi cele în apărare nu au fost (cel puţin pe moment) suficiente pentru a convinge instanţa de judecată de vinovăţia sau nevinovăţia revoluţionarului acuzat de complicitate la înşelăciune astfel încât magistraţii să poată da un verdict?. Cine este acest revoluţionar nu vă putem spune, însă subiectul Judecătoriei Timişoara, cea care nu a putut da verdictul, este un cunoscut nume din Timişoara. Din păcate, asemenea fapte au determinat proprietarii multor magazine virtuale să nu accepte printre cumpărătorii virtuali şi cetăţenii români. Un caz antologic este cel al unor tineri din Râmnicu Vâlcea care au încercat să păcălească un om de afaceri american oferindu-i acestuia, în cadrul unei licitaţii, un avion ?Boeing?? retehnologizat şi evaluat la modica sumă de 800 000 de dolari. Din nefericire, scrie http://news.softpedia.com, au fost neinspiraţi şi i-au cerut americanului bani în avans pentru Kerosen, promiţân-du-i acestuia că, imediat ce vor intra în posesia sumei cerute, îi vor expedia aeronava în S.U.A. Iar o altă româncă, care şi-a scos la mezat propriul suflet, anunţ publicat în e-bay.com, a obţinut suma de 700 de dolari.  
La nivel mondial, numărul furturilor electronice este în continuă creştere. Până şi structurile de tip mafiot au început să aprecieze acest gen de fraude, care nu mai necesită nici ucigaşi, nici recuperatori, ci doar persoane bine pregătite în domeniul informaticii. Iar dacă există oameni de ştiinţă în slujba teroriştilor, nu e nici o dificultate ca tineri ?frustraţi de posibilităţile de angajare din România să-şi manifeste Ťta-lenteleť on line prin hacking?, scrie ?Australian IT?, preluat de http://romanians-de.org. 
Un paradox?  
În graba de a intra în Uniunea Europeană, România se luptă din răsputeri să se alinieze aquis-ului comunitar, astfel că, în clipa de faţă, a ajuns să fie una dintre ţările cu cea mai modernă legislaţie împotriva infracţionalităţii electronice din lume. Ba, mai mult, la începutul lui 2004, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a lansat şi un portal reprezentativ: www.efrauda.ro. ?Portalul îşi propune să devină un mijloc rapid, sigur şi eficient de sesizare a autorităţilor competente în cazul unor activităţi cu caracter flagrant, să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi să garanteze integritatea datelor stocate, prelucrate şi transmise? susţin autorii proiectului.  
www.efrauda.ro  
Portalul www.efrauda.ro este un centru virtual care a fost creat cu scopul de a asigura protecţia furnizorilor şi consumatorilor de servicii ale societăţii informaţionale, reducerea birocraţiei şi creşterea transparenţei în relaţia cetăţeanului cu autorităţile. Proiectul face parte din strategia de dezvoltare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice a MCTI şi are ca suport legal Legea nr. 161/2003 Titlul III ?Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice? (Legea 161 din 19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei ? ?Monitorul Oficial?, Partea I nr. 279 din 21.04.2003). www.efrauda.ro oferă spaţiu electronic pentru completarea asistată a formularelor,  care conţin elemente de identificare ale depunătorului şi o scurtă descriere a actelor sesizate. În funcţie de tipul de infracţiune informatică reclamată, plângerile înregistrate ajung la Direcţia  de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog sau la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie. Odată completat şi transmis, conţinutul formularelor devine confidenţial, el neputând fi accesat decât de autorităţile cărora le este destinat. De asemenea, sesizările electronice sunt transmise agenţiilor destinatare prin mijloace ce garantează livra-rea.    
Ceea ce este foarte important, pentru asigurarea cooperarii internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice, în cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Serviciul de combatere a criminalităţii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.  
?Nu este permis să tolerăm nici o abatere de la legislaţia în domeniu, în condiţiile în care Internetul şi banii electronici au început să facă parte din viaţa noastră de zi cu zi?, a declarat ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Dan Nica, la conferinţa de presă din 23 februarie 2004.  
   
   
Reclame  
Cei care dispun de o adresă de poştă electronică (e-mail) s-au trezit nu o dată cu mesaje trimise de firme sau persoane particulare, în care se făcea reclamă la diferite produse sau servicii. Pentru expeditori este un mijloc extrem de ieftin de a face publicitate, însă pentru destinatari este un chin, ei suportând o bună parte din cheltuielile de publicitate prin tarifele plătite providerului de Internet şi proprietarului liniei telefonice. Adică este limpede vorba despre un furt grosolan. Tocmai de aceea, cunoscute corporaţii în domeniul Internetului gândesc deja la introducerea unei taxe de e-mail, care va reduce considerabil apetitul pentru asemenea practici. Cel puţin aşa se speră, iar internauţii nu pot fi decât de acord.   
Dacă sunteţi supărat pe cineva care-şi face reclamă pe Internet pe banii dumneavoastră, mergeţi pe www.efrauda.ro, rubrica ?sesizaţi? şi reclamaţi cele de reclamat. Cu puţin noroc, veţi fi luat în seamă. Autorul acestor rânduri a încercat, însă firma reclamată, dacă a fost atenţionată de M.C.T.I., continuă să trimită aşa-numitele spam-uri, mesaje al căror conţinut este publicitar. La Protecţia Consumatorilor nu are sens să reclamaţi, fiindcă, susţin reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nu intră în obiectul lor de activitate. La rândul său, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a trimis pe 29 martie 2004 un comunicat de presă în care se spune: ?Cei care primesc mesaje de reclamă împotriva voinţei lor pot pretinde omiterea de către cei care transmit reclame. Astfel de afaceri iniţiate de comercianţi sunt, de altfel, potrivnice concurenţei loiale şi, de asemenea, protecţiei consumatorilor. Primirea de mesaje publicitare este permisă numai în cazurile în care v-aţi dat consimţământul.?  Sfatul celor de la A.P.C.R. este ?să stabiliţi identitatea comerciantului care v-a contactat şi comunicaţi-i, printr-o cerere scrisă, datată şi semnată, că pe viitor nu mai doriţi să primiţi astfel de mesaje?. Sau, ?datorită situaţiei legale complicate, vă recomandăm să vă adresaţi Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, care vă poate ajuta în rezolvarea acestei probleme?. Adresa de e-mail este ccib@apc-romania.ro, iar numărul de telefon: 021-315 71 49.  
   
Legi şi legi  
Unul dintre cele mai interesante site-uri despre Internet şi legile sale este? ?Legile Internetului?, de la adresa www.legi-internet.ro, creat în ianuarie 2001 şi întreţinut de Bogdan Manolea (e-mail: contact@legi-internet.ro), absolvent al Facultăţii de Drept ?Nicolae Titulescu? din Craiova. ?Acest site ? spune autorul - îşi propune să promoveze importanţa legiferării anumitor aspecte legate de Internet (semnătura electronică, respectarea vieţii private, interzicerea pedofiliei pe Internet etc.) şi să prezinte noutăţile şi legile din România şi străinătate din acest domeniu?.  Site-ul conţine trei rubrici interesante şi anume: ?Noutăţi Dreptul Internetului?, ?Legi şi proiecte de legi româneşti?, ?Legi şi practică judiciară străină?. De asemenea, cei interesaţi au la dispoziţie o serie de articole în domeniu. Tot Manolea a iniţiat şi o listă de discuţii în domeniu, cu 408 membri. Aceasta fost creată cu scopul de a avea un forum virtual în care să fie discutate proiectele de legi în domeniul tehnologiei informaţiilor aflate pe masa Parlamentului, dar şi alte aspecte legate de Internet şi reglementarea juridică a acestora. ?În această listă, precizează Manolea, vor participa atât membri ai unor instituţii oficiale direct implicate în această problemă, cât şi persoane interesate direct sau indirect în adoptarea unei legislaţii în domeniu?. La data documentării noastre, în cadrul forumului au fost publicate nu mai puţin de 1 800 de mesaje, ceea ce dovedeşte interesul pentru tema de discuţie propusă. 
AGENDA nr. 16/17 aprilie 2004
Your rating: None Average: 10 (1 vote)

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 225 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1273066
    • Unique Visitors: 23325
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter