Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Heraldica şi genealogia

Două ştiinţe puse la index în timpul regimului comunist 

O societate aparte  
Societatea de Heraldică şi Genealogie Bănăţeană a luat fiinţă în august 2001, la Timişoara şi, în prezent, numără peste patruzeci de membri, atât profesionişti (muzeografi, istorici), cât şi oameni de alte profesii dar cu preocupări în domeniu. Ponderea mare o au numismaţii, acest lucru datorându-se faptului că heraldica şi genealogia, ştiinţe auxiliare ale istoriei, erau considerate drept preocupări burgheze şi existau puţini specialişti în ţară care să se ocupe cu ele. Însă numismaţii nu puteau identifica, descifra şi descrie monedele medievale fără cunoştinţe de heraldică, foarte multe monede fiind anepigrafe (fără texte scrise) şi având doar câte o stemă care face trimitere la emitenţi. Majoritatea monedelor medievale româneşti folosesc şi ele simboluri heraldice pe una din feţe.   
Motive şi motive?  
Unul din motivele înfiinţării S.H.G.B a fost faptul că, la Bucureşti, Comisia Naţională de Heraldică şi Genealogie (într-un fel autoproclamată, având la bază membrii unui fost cerc de studii de heraldică şi genealogie, de la muzee şi de la Arhivele Statului) şi bazându-se pe heraldica franceză, a pierdut din vedere că Transilvania şi Banatul au fost sub influenţa absolută a heraldicii germane. În afara acestui fapt, deloc de neglijat, s-a uniformizat şi heraldica localităţilor şi judeţelor din ţară printr-o lege specifică apărută în 1992, act normativ considerat de heraldiştii de profesie drept aberant. Legea permite unor comisii alcătuite din feluriţi specialişti (sociologi, etnografi etc.) să stabilească  noile steme, uitându-se că Banatul cunoaşte o heraldică deja constituită şi de multă vreme uzitată. Adaptarea de noi steme este posibilă, consideră istoricul Octavian Dogariu, cunoscut numismat şi heraldist timişorean, dar numai dacă se trece peste tradiţie şi dacă se merge pe ideea că timpul va consfinţi noile steme. Bănăţenii consideră însă că tradiţia heraldică locală, chiar prin păstrarea vechilor steme, nu contravine ideii de stat naţional unitar român, urmând ca, în extrem de puţine cazuri, să se facă adaptări sau aduceri la zi prin înlăturarea elementelor anacronice (de pildă, suzeranitatea austro-ungară).   
Heraldica de familie  
În ceea ce priveşte heraldica familiilor nobiliare bănăţene, S.H.G.B. intenţionează să refacă albumele de heraldică existente, să le readucă la zi şi să corecteze unele erori. În-tr-o primă fază, se vor identifica sursele unde există asemenea heraldică, respectiv arhive, colecţii, biblioteci.  etc.   
Vor fi utilizate colecţiile de sigilii importante în alcătuirea albumelor de profil ale diferitelor instituţii, bresle etc. Pe de altă parte, întrucât limbajul heraldic românesc este încă tributar terminologiilor germană şi franceză, S.H.G.B. are în plan şi întocmirea unui dicţionar de termeni care, prin publicare, să aducă la cunoaşterea de către public şi a acestui domeniu, al heraldicii.    
Stema Timişoarei şi a Timişului  
Municipiul Timişoara foloseşte în mod abuziv o stemă preluată din perioada interbelică, acum anacronică, în ea apărând amănunte ce ţin de familia Hohenzollern, consideră dl Octavian Dogariu. Judeţul Timiş şi-a stabilit stema încă din 1992, însă Comisia Naţională de Heraldică şi Genealogie a amânat ani de zile publicarea acesteia în ?Monitorul Oficial al României" sub diferite pretexte: leul nu este destul de majestuos (cu toate că e identic cu leul din stema României); soarele nu are razele destul de lungi; tăietura este prea sus etc.  
   
În căutarea strămoşilor  
Genealogia  
Un domeniu mai puţin abordat în studiile istorice este cel al genealogiei, strâns legat de cel al heraldicii şi, deşi Banatul nu a excelat printr-un mare număr de nobili, fiind un teritoriu cu mulţi ţărani înstăriţi, în această parte de ţară situaţia este considerabil diferită faţă de alte regiuni româneşti şi chiar din fostul imperiu austro-ungar. Se poate vorbi de familii înstărite, a căror genealogie a fost abordată încă din secolul trecut. Din nefericire, monografiile dedicate unor familii româneşti sunt rare. Din câte se cunoaşte, lumina tiparului a văzut doar monografia familiei Mocioni.   
Arborele genealogic  
Stabilirea arborelui genealogic al unei familii sau persoane se face conform unor reguli genealogice simple, mergându-se fie pe sistemul  matematic al puterilor cifrei 2 (doi părinţi, patru bunici etc.), fie pe metoda grafică a arborelui genealogic. Se mai pot studia spiţele de neam (pe linie masculină), pe verticală sau pe orizontală, stabilindu-se gradele de rudenie într-o anumită perioadă, într-o anumită localitate. Din păcate, accesul la Arhivele Statului este dificil. Nu se acceptă decât cercetarea documentelor mai vechi de o sută de ani. Genealogiştii din Timişoara merg îndeosebi pe genealogia familiilor germane, dar prin demersul lor ei au trecut la un domeniu mai puţin uzitat, cel al genealogiei ţărăneşti.  
Ce este F.E.E.F.H.S.?  
The Federation of East European Family History sau, pe scurt, F.E.E.F.H.S., este, aşa cum îi spune şi numele, o federaţie a societăţilor est europene care se ocupă cu studiul istoriei familiilor (vezi www.feefhs.org/index/). În cadrul acestei organizaţii sunt funcţionale grupuri de cercetare fie pe criterii etnice sau naţionale, fie regionale. Grupul de genealogie românesc poate fi contactat la e-mail genealogy@banat.ro. În februarie 1995, a luat fiinţă grupul de genealogie Banat, dedicat îndeosebi germanilor bănăţeni din Banatul istoric. Un alt site cu probleme de genealogie a şvabilor bănăţeni este cel cu titlul ?Banater Schwaben-Donauschwaben" (www. eux.fh-reutlingen. de/banat/index. htm).  
Curiozităţi  
Când se realizează un arbore genealogic, pe lângă data naşterii, a căsătoriei şi decesului se adaugă, în general, toate datele ce pot caracteriza un individ, inclusiv naşii de botez etc. O astfel de analiză ?genealogică" a fost des practicată de bătrânele peţitoare, care stabileau sănătatea viitorului mire sau a viitoarei mirese. Interesante pentru cercetările de genealogie sunt migraţiile populaţionale într-un Banat tulburat de colonizări, aşa cum sunt şi relaţiile dintre unele sate, populate de familii care se trag din aceleaşi spaţii geografice.   
   
Stema României  
Stema reprezintă o denumire grafică a unei formaţiuni politice, localităţi sau instituţii folosită în special  pentru a parafa documente. De aceea, s-au folosit steme simple,  aceasta tocmai pe motivul că stema nu este o carte de istorie, ea reprezentând doar elemente esenţiale şi caracteristice. Actuala stemă a României, aprobată prin Legea din 10 septembrie 1992, porneşte de la stema adoptată după primul război mondial de către Comisia naţională de heraldică din acea vreme, condusă de basarabeanul Paul Gore şi care, în secţiunea a III-a, cuprinde Banatul, uitându-se a se pune leului bănăţean sabia în labă aşa cum apare ea iniţial în stemele vechi. Acest fapt se poate interpreta drept o degradare a leului, lucru corectat în 1992, cu modificările impuse de actualizare: sabia este de argint (nu de aur), câmpul este roşu (nu negru, ca în stemele vechi ale Banatului). Modificările au fost făcute la insistenţele lui Octavian Dogariu, pe atunci deputat şi membru al Comisiei de Heraldică şi Genealogie.   
Cercetări pe bani  
De genealogişti au fost în special vizate familiile coloniştilor germani, existând numeroase lucrări de asemenea factură accesibile şi pe Internet prin grija şi strădaniile Asociaţiei de Heraldică şi Genealogie a Şvabilor Dunăreni. De altfel, în Germania există mai multe firme care, pe baza unui arbore genealogic minimal, de 14 ascendenţi înregistraţi (părinţi, bunici, străbunici), dar şi pe baza unor informaţii privind familia, întocmesc şi înregistrează în registrele specifice stemele familiale. Pe de altă parte, şi numeroase societăţi comerciale îşi înregistrează marca ţinând cont de regulile heraldicii. Persoanele care sunt într-un fel sau altul prezente cu numele şi adresa de e-mail pe Internet primesc frecvent solicitări, din partea unor persoane din alte ţări şi de pe alte continente, pentru căutarea la Arhivele Statului sau în registrele bisericeşti a strămoşilor lor plecaţi cândva din această parte a lumii.   
   
AGENDA nr. 42/20 octombrie 2001 
 
Your rating: None Average: 6 (1 vote)

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 225 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1251551
    • Unique Visitors: 22346
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter