Get Adobe Flash player

De la Ocna de Fier la Ocna de Aur?

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

Un munte de marmură, un Crac de Aur şi mulţi oameni săraci 

Comuna Ocna de Fier este singura din judeţul Caraş-Severin care nu are sate aparţinătoare. În prezent, această localitate se află sub unda de şoc a unei tranziţii economice parcă fără de sfârşit. Şi totuşi... Ocna de Fier, în prezent cu statutul de zonă defavorizată, are atuurile renaşterii sale: un munte de marmură, pădurea, un Crac de Aur şi locurile pitoreşti cu potenţial turistic deosebit.  
   
Istorie, ordonanţă şi şomaj  
Ocna de Fier se află situată la 316,49 metri faţă de nivelul Mării Adriatice, la 7 km de Bocşa Vasiova şi la 9 km de Dognecea, are 7 km lungime, 302 gospodării şi 907 locuitori (potrivit recensământului din 1992).  Cândva se numea Bănia. Aşa a fost atestată documentar în 1351. În timpul stăpânirii austro-ungare, va fi periodic denumită în actele oficiale ?Aisenstein, Vacso şi Moraviţa". Din cele mai vechi timpuri, principala ocupaţie a locuitorilor a fost mineritul. În zona carierelor Terezia şi Paulus s-au găsit vetre foarte vechi de topit minereuri feroase şi neferoase, iar pe Valea Aronului, în secolul trecut, un tezaur format din mai multe seceri şi obiecte de podoabă. Celebra Ordonanţă a Guvernului nr. 22/1997 a pus capac mineritului, cel puţin până în anul de graţie 2001, majoritatea popu-laţiei intrând în şomaj.   
Un altfel de Las Vegas  
Din „Las Vegas"-ul de până mai ieri, cum glumesc cu amărăciune fierarii, aducându-şi aminte de milioanele de lei primite prin efectul actului normativ amintit, din striptisul de prin localuri şi din veselia şi beţiile de-atunci nu a mai rămas nimic. Poate doar aceste amintiri şi puzderia de antene de satelit cocoşind casele minereşti, micuţe. Sărăcia a pus stăpânire pe sat.  Câţiva ani de-a rândul, Ocna de Fier a fost un sat pentru care timpul a încremenit. Dar, încetul cu încetul, viaţa câştigă. Foamea i-a împins pe oameni să caute alternative la minerit. În clipa de faţă, ne-a declarat primarul reales al comunei, dl Constantin Balatescu, ar mai exista vreo douăzeci de şomeri, dar nici aceştia nu ar fi şomeri dacă s-ar înghesui la muncă.   
Calea ferată  
În 1760, în Munţii Moraviţei, lângă Bocşa, ia fiinţă colonia de miniere Ocna de Fier, locuită preponderent de români veniţi din Valahia Mică. În 1855, Camera Antică de la Viena vinde această posesiune către Societatea cezaro-crăiască privelegiată austriacă şi a căilor ferate (STEG). În 1873 va fi inaugurată calea ferată Reşiţa-Ocna de Fier, care va duce la decăderea totală a topitoriilor de fier de la Bocşa şi Dognecea. Fierarii se vor folosi de această oportunitate pentru a se aproviziona cu alimente de la Bocşa, garniturilor de tren cu ecartament mic fiindu-le ataşate şi vagoane pentru persoane. Când vorbesc de trenuri, fierarii îşi aduc aminte şi de legătura pe cale ferată subterană între Ocna de Fier şi Dognecea. După instaurarea dictaturii proletariatului, comuniştii hotărăsc desfinţarea căii ferate spre Bocşa.  
Drumuri spre moarte  
Zona este plină de puţuri de prospectare a zăcămintelor, de zeci de metri adâncime. Dacă iniţial acestea au fost împrejmuite cu garduri de protecţie, acum la gura lor nu mai e nimic. Este cel puţin ciudat de ce, odată părăsite, nu au fost umplute cu steril sau cu piatră de suprafaţă, ori chiar blindate la fel ca minele. Până nu se va autosesiza vreo instituţie abilitată, care să finanţeze astfel de lucrări, turiştilor şi animalelor nu le rămâne altceva de făcut decât să evite cu prudenţă puţurile morţii.   
Minereuri, mine  
Cândva, zona Ocna de Fier avea cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa. Dar de aici s-au mai scos şi argintul, plumbul, aurul şi, evident, fierul. Cunoscute sunt minele  şi carierele gigant Paulus, Terezia, Arhanghel, Simioniuda (Simion und Juda), Iuliana, Adolf, Eleonora, Franciscus, Ursoanea. Din aceasta din urmă curge o apă cu un debit apreciabil şi cu o calitate foarte bună, însă exploatarea ei pentru nevoile satului ar necesita cheltuieli mari cu aducţiunea, izvorul fiind mult sub nivelul aşezării. Galeria Adolf este, potrivit hărţilor, traversată de cel puţin două ori de şoseaua ce duce la Bocşa.   
Albă ca zahărul  
Ocna de Fier are pe teritoriul său, împreună cu alte două localităţi, respectiv Topliţa şi Cameniţa, rezerve omologate de peste 60 de milioane de tone de granite folosite pentru construcţii şi ornamente. De asemenea, o bună parte din cele 3,5 milioane de tone de marmură, cu varietăţile cele mai frumoase şi mai pure din România, se află tot la Ocna de Fier. Localnicii spun că marmura lor, de un alb zaharoid, este mai calitativă decât cea de Carrara. Zăcământul se află în zona numită Poiana Dănilii care, datorită înălţimii (597 m) şi aşezării, ar fi un obiectiv turistic deosebit. De aici se vede o bună parte a Câmpiei de Vest.   
Aurul verde  
Aurul cert şi la vedere este cel verde, al celor aproape două mii de hectare de pădure de foioase. Din păcate, inexistenţa în comună a unor unităţi pentru prelucrarea superioară a lemnului dezavantajează oarecum bugetul local, lipsit astfel de sume considerabile care ar proveni din taxe şi impozite. ?Rescalcar Prod" S.R.L., o societate comercială unde asociat unic este Consiliul Local Ocna de Fier, are în vedere înfiinţarea unui gater, pentru prelucrarea primară a lemnului, a unui atelier pentru împletit coşuri din răchită, a unei ciupercării într-un fost depozit de dinamită, dar şi demararea exploatării carierelor de piatră pentru construcţii.   
Cracul de Aur  
Spre Bocşa Română se găseşte locul numit de localnici Cracul de Aur, cu rezerve de aur exploatate încă de pe vremea romanilor. Chiar dacă, pe moment, administraţia locală nu are nici un partener de discuţie privind exploatarea zăcământului de aur, Ocna de Fier se află sub lupa ?Royal Gold Inc", cea mai mare companie cu sediul în S.U.A. specializată în exploatarea metalelor preţioase. Aceasta deţine 45 de procente din capitalul social al firmei ?Gramex" S.R.L. din România, alături de ?Silver & Baryte Ores Mining Co" S.A., cu 45 de procente, şi ?Grivco" S.A., cu 10 procente. ?Gramex" este interesată să exploateze aurul de la Cracul de Aur din Ocna de Fier.   
   
Colecţionarul şi muzeul său  
Frumuseţea profunzimilor scoarţei terestre a fost pusă în valoare de Constantin Gruescu, în urmă cu 55 de ani. Muzeul de mineralogie estetică a fierului, care funcţionează în casa sa de la nr. 113 (tel. 123), expune peste 2000 de piese de o neasemuită frumuseţe. Exponatele sunt fascinante prin culori  şi forme care-ţi stârnesc imaginaţia. Unele sunt galbene (sulful nativ de la Călimani), roşu cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri şi cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarţ, varietate de ametist), roz (cuarţul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizată), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lămâi (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt şi ele din cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreşteri cu feţe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, aşa-zisele macle coaxiale, prezintă concreşteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecţiei este macla Gruescu, o maclă coaxială cu concreşteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele îţi amintesc de roboţi, prăjituri, brazi cu zăpadă, ţesături, trandafiri şi chiar de varză creaţă. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o ?Colierul reginei" (calcit şi calcopirită).   
În aceeaşi vitrină îşi are locul şi ?Otrava cardinalilor" (realgar şi bourdonit), care, datorită urmelor de sulfură de arsen, o substanţă otrăvitoare, nu era niciodată luată acasă de către mineri. Şi tot aici poate fi văzut şi cuarţul roz, cu proprietăţi paranormale, de liniştire, care, trimis de judeţeana de partid de cadou Elenei Ceauşescu, a scos-o pe aceasta din minţi şi, fiind refuzat, a ajuns din nou acasă. O altă colecţie a lui Gruescu o constituie cele zece volume de impresii.  
   
Francesco Griselini   
Francesco Griselini, născut în 1717, supranumit în Veneţia, oraşul său natal, ?enciclopedie ambulantă", preot, desenator de hărţi, geograf, cartograf, botanist, zoolog, dramaturg, lingvist, economist, istoric şi filosof, şi-a petrecut doi ani şi jumătate în Banat (1774-1777), lăsând în urmă o carte deosebită: ?Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei". Incitat de renumitul mineralog Ignaz von Born, a zăbovit o bună parte din timp studiind regiunea minieră bănăţeană. Desigur, nu putea să-i scape Ocna de Fier, aflată pe-atunci în districtul minier Dognecea. Iată ce scrie despre mina ?Simion şi Iuda": ?Ce privelişte minunată! Surpriza mi-a fost cu atât mai mare, cu cât însoţitorul meu, îndatoritor, se îngrijise mai înainte ca întreg teritoriul minei, adică pereţii laterali ai acestei bolţi vrednice de admiraţie, să fie luminaţi cu lămpile de mină ale lucrătorilor. Era parcă un cer plin de stele strălucitoare, în timpul celei mai adânci şi întunecoase nopţi." Din aceeaşi carte, tradusă de Costin Feneşan şi publicată în limba română în 1984, la Editura ?Facla" din Timişoara, italianul, aflat sub protecţia baronului Iosif de Brigido, pe-atunci preşedinte al Administraţiei Banatului, mai aflăm detalii şi despre o altă mină, anume ?Paulus" unde ?... se află în exploatare un filon bogat de plumb, care se întinde la o depărtare de 100 stânjeni de Simon und Juda. Minereul de plumb din care este format filonul are un înveliş de granate, iar calcarul îi serveşte drept cerime şi şistul cornos drept culcuş." Dacă este vorba despre ceea ce astăzi este cunoscut drept mina ?Paulus", atunci trebuie spus că a fost dezafectată şi închisă în 1999 când, pentru a accede la banii Băncii Mondiale, la licitaţie s-au înscris nu mai puţin de opt firme.  
  
AGENDA nr. 34/25 august 2001
Your rating: None Average: 8.2 (6 votes)

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 2 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 9776
    • Unique Visitors: 829
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter