Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

De la linogravură la poezii anticomuniste

Doamna Minerva Pâs a fost anchetată de Securitate pentru simplul fapt de a fi purtat corespondenţă cu străini 

Întâi se scuză că are numai şapte clase şi că discuţia cu ea va fi văduvită de cuvinte alese. Apoi începe să-ţi arate colecţiile de păpuşi în haine naţionale, scrisori, vederi, poze cu artişti şi tăieturi din ziare cu vizitele cuplului Ceauşescu peste hotare. Sare de la una la alta, răsfoieşte albume, scotoceşte prin sertare şi într-un sfert de ceas îţi dezvăluie întreaga viaţă.  
Lângă Haţeg, un altfel de muzeu  
La aproape 200 km de Timişoara şi la 2 km de oraşul Haţeg se găseşte localitatea Nălaţ. La intrarea în sat, în prima casă pe dreapta, locuieşte dna Minerva Pâs (pentru cunoscuţi, tanti Nela). Până aici, nimic deosebit. Însă deosebită este tanti Nela. Deosebite sunt şi colecţiile sale, întocmite cu răbdare, trudă şi bani mulţi. Când femeile ies duminica în stradă, la ?radio-şanţ?, tanti Nela stă în casă şi lucrează. Şi nu o dată, familia a mâncat o săptămână întreagă de la frigider, tocmai ca stăpâna casei să aibă timp pentru pasiunile sale.  
La Dej, în audienţă pentru pământ  
Tanti Nela s-a născut pe 13 iulie 1925, la Vulcan. Tatăl său a fost croitor, iar mama, casnică. Au avut 12 iugăre de pământ la Nălaţ. ?Ştiţi, povesteşte tanti Nela, Valea Jiului a fost populată de către haţegani care, ajunşi acolo, au înfiinţat o serie de localităţi cărora le-au dat nume asemănătoare cu ale celor de baştină." O tovarăşă comunistă a văzut din tren lumea la clacă pe pământul părinţilor Minervei şi a întocmit un raport către autorităţile comuniste. ?Chiaburii?, adică părinţii eroinei noastre, au rămas fără pământ. Însoţit de fiică, croitorul s-a dus la Bucureşti, în audienţă la Gheorghe Gheorghiu-Dej. După ce au stat în anticameră de dimineaţa până seara, i-a primit un secretar al lui Dej. Auzind problema, le-a răspuns că trebuia să fi împrejmuit terenul cu araci din tulpini de floarea-soarelui, de care să fi legat aţă de cusut? 
Artista plastică, la ea acasă  
Soţie de maistru miner şi mamă a doi băieţi, tanti Nela a fost toată viaţa casnică. Prin anii ?60, unul dintre copii a venit acasă de la şcoală spunând că trebuie să deseneze un om cu un cal. Mama l-a ajutat, reproducând desenul dintr-o carte. Lucrarea l-a impresionat pe profesorul de desen ( dar şi pe soţul Minervei), care a recomandat înscrierea... copilului la cercul de Artă Plastică din Lupeni. Zis şi făcut. Tanti Nela s-a dus cu puştiul de mână la primul curs. De fapt, lucru de care a aflat mai târziu, soţul ei ştia de aranjament. Apropiaţii doreau ca şi Nela să urmeze cursuri de artă, convinşi fiind de talentul ei nativ. Şi... a fost şi ea înscrisă la Cercul condus de regretatul artist plastic Tellman Josif. Despre viaţa ei de artistă s-a scris în presa vremii, în ziarele regionale. Dacă pictura nu s-a prins de sufletul ei, aşa cum ar fi fost de aşteptat la o femeie (considerată mult mai sensibilă la frumos), atunci se pare că linogravura a fost pe primul loc. Pe pereţii casei din Nălaţ stau la loc de cinste numeroase linogravuri. Dăltiţele pentru pregătirea negativelor în linoleum i le făcea nimeni altcineva decât soţul, omul care a sprijinit-o în toate demersurile sale artistice. A avut o expoziţie de linogravură la Haţeg. A participat la mai multe expoziţii colective. O lucrare i-a fost reprodusă în albumul ?A IV-a expoziţie republicană de artă plastică a artiştilor amatori de la oraşe şi sate? în 1966. A expus linogravuri în Franţa, Japonia şi R.D.Germania.  
Din păcate, chiar dacă cei doi băieţi ai ei i-au moştenit ceva din aplecarea spre frumos, tanti Nela va rămâne singura artistă din familie. Nici unul nu a fost îndeajuns de atras de creion, cărbune, daltă sau penel pentru a se apuca serios de artă. 
Mare admiratoare a regelui Mihai  
Tanti Nela este o mare admiratoare a regelui Mihai şi ţine foarte mult la el. A păstrat un timbru de 5 lei, cu chipul regelui, sub eticheta unui dulap de haine. În casă, peste tot, portrete ale regelui şi reginei. La vizita regelui Mihai şi a reginei Ana la Haţeg, le-a înmânat drept cadou timbrul, un semn de carte cu steagurile României şi Franţei şi un tablou-colaj din frunze şi petale de flori. 
Păpuşi în costume naţionale  
Nu mai ştie sigur cum a început povestea. Cert este că, la un moment dat, au venit nişte ţigănci cu mostre de dantelă. Atunci i-a venit ideea. Cum nu avea în casă păpuşi, a rugat o fetiţă din vecini să-i ofere una. I-a făcut un costum naţional românesc. Când au văzut fetele de ce e-n stare tanti Nela, au început să-i aducă păpuşi pe care să le îmbrace. Şi-i lăsau, în schimb câte-o păpuşă. A îmbrăcat aproape 80 de asemenea jucării. Moda ?Minerva Pâs? a ajuns şi peste hotare: în Spania, o păpuşă, în Israel ? două, în Canada ? una, iar în Franţa ? şaptesprezece. În prezent, lucrează cu pasiune la 12 costume populare din diferite zone etnografice ale ţării. Numai că sunt pentru păpuşi mai mari... Şase sunt pentru băieţi şi şase, pentru fetiţe. Vrea să le doneze Şcolii Generale de patru clase din Nălaţ. Şi mai are tanti Nela o pasiune: să coase feţe artistice pentru perne decorative. Unele din cele existente acum în casa ei vor lua în curând drumul străinătăţii. 
Cutii şi albume cu vederi şi scrisori  
Marea pasiune a Minervei Pâs o constituie colecţionarea de scrisori şi vederi. A strâns într-o cutie mare de carton mii de scrisori din toată lumea. Corespondenţa cu străinătatea a costat-o mulţi bani. Marea ei dorinţă este ca scrisorile să-i fie puse în sicriu, ca talaj. Dar mai are şi mii de vederi, prinse frumos în albume. De acestea îi pare cel mai rău să se despartă când va muri şi doar gândul la această inevitabilă despărţire îi umple ochii de lacrimi. Dacă vreţi să-i faceţi o bucurie, trimiteţi-i vederi şi scrisori pe adresa: Minerva Pâs, loc. Nălaţ Vad nr. 54, judeţul Hunedoara. 
Colaje din petale de flori şi frunze  
Înclinaţia spre frumos îi provoacă şi multă inspiraţie. Pentru tanti Nela, ciorapii de damă se pot transforma în petale de flori. Petalele de flori adevărate şi frunzele sunt presate, uscate şi apoi lipite în colaj, pe hârtie neagră. O adevărată muncă de chinez bătrân, ar exclama necunoscătorii.  Şaptesprezece asemenea tablouri i-au fost cumpărate de către un neamţ cu 150 de mărci. Pentru cei care-i vizitează casa, şi sunt foarte mulţi, atât din ţară, cât şi de peste hotare, tanti Nela are un sertar de armoar plin cu perniţe pentru ace, în formă de pălărioare de epocă. Sute de perniţe de dat cadou. 
Colecţia de tăieturi din ziare  
Cea mai ciudată colecţie pare însă a fi cea de tăieturi din ziare cu vizitele în străinătate ale cuplului de tristă amintire, Nicolae şi Elena Ceauşescu. Intrigată de faptul că,  la un moment dat, într-o vizită într-o ţară africană, Elena Ceauşescu a schimbat nu mai puţin de şase rochii lungi, de seară, lui tanti Nela i-a venit ideea să colecţioneze  tăieturi din presă cu vizitele Ceauşeştilor. Arătându-mi colecţia, a dat din întâmplare peste o fotografie a lui Saddam Hussein în România, pe la începutul preşedinţiei sale. ?A fost frumos când a fost tânăr, bată-l să-l bată?! Dar... marea durere a colecţionarei este că, după moartea ei, toate acestea vor sfârşi puse pe foc. De aceea, speră să găsească vreo instituţie interesată să-i preia colecţia de tăieturi din presă. Şi mai are o colecţie: de actori şi actriţe, o colecţie aşa cum şi-o pot imagina cei trecuţi de prima tinereţe: cu fotografii alb-negru.  
   
   
   
Versuri la Europa Liberă  
 Minerva Pâs nu este poetă. Chiar dacă a scris câteva poezii. Însă este unul dintre puţinii poeţi români ale căror poezii au fost citite la Radio ?Europa Liberă? în perioada comunismului. Sensibilă la nedreptatea în care trăia o ţară întreagă sub un regim dictatorial, ea a început să-şi aştearnă gândurile în versuri. Vizitată la un moment dat de un prieten din străinătate, respectiv din Germania, i-a dat acestuia o carte de bucate în care a pus o scrisoare pentru ?Europa Liberă?. Pe plic, un adresant fictiv. Iată un fragment:   
 ?Domnule Ceauşescu / Nu vă spun preşedinte fiindcă nu noi v-am ales, v-aţi impus singur. Nu vă spun tovarăş că nu puteţi fi tov. cu poporul care munceşte din greu flămând, iar D-voastră şi dulăii ce deţin posturi cheie nu ştiţi ce e munca şi foamea? Nu ştiu cum nu vă crapă urechile când aud ce vă rosteşte gura. Cum puteţi vorbi de libertatea poporului când ştiţi bine că e o minciună??  
 Tot la ?Europa Liberă? a trimis şi cinci poezii, care au fost citite pe post în toamna lui 1987. În poezia ?Concret III?, tanti Nela spune:   
 ?Ceauşescu, drag părinte / Toate câte le gândeşti / Spre folosul ţării noastre / Toate tu le-nfăptuieşti / Centralele nucleare / Metroul bucureştean / Colosal ca realizare / Dar preţul e inuman / Magazinele sunt goale / Totul merge la export / Nu văd cum cu burta goală / Poţi să ne pretinzi efort??   
 La un moment dat a fost chemată la Securitate. Atunci i s-a făcut pentru prima dată frică, zice. Credea că a fost descoperit autorul poeziilor citite pe postul de radio ?Europa Liberă?. A primit-o un individ mai în vârstă, cărunt. Nu, nu a fost nici o problemă. Doar faptul că purta corespondenţă cu străinătatea şi tovarăşii trebuiau să ştie tot. 
AGENDA nr. 31/2 august 2003 
 
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 225 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1273177
    • Unique Visitors: 23327
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter