Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

Cândva, nu tare demult, Europa începea de la Timişoara

Priorităţi 

 Priorităţile timişorene sunt multe, în diferite domenii de activitate, unele cu o importanţă care depăşeşte graniţele ţării şi chiar ale bătrânului continent. Întâmplare sau nu, este emblematic însă faptul că la Timişoara multe dintre priorităţile naţionale sunt legate de lumină, respectiv de iluminatul public, în oraşul de pe Bega funcţionând pentru întâia oară în România iluminatul public cu gaz şi pentru prima dată în Europa iluminatul public electric. 
La început a fost... seul  
În 1760, pe când preşedintele Administraţiei Banatului era Perlas, iar la conducerea Comandamentului General se afla contele Puebla, Timişoara cunoştea avantajele iluminatului public stradal. Zece ani mai târziu, în 1770, în oraş ardeau o sută de lămpi umplute cu seu, astfel că împăratul Iosif al II-lea, aflat la cea de-a doua vizită în Banat (potrivit lui Francesco Griselini), probabil că s-a putut plimba pe străzile urbei chiar şi noaptea. În 1782, iluminatul public este preluat de administraţie. La începutul secolului al XIX-lea, în multe oraşe fanaragiii aprindeau lumânări de seu înfipte în vârful unor pari. În anul 1857, pe când primar era Johann N. Preyer, iar Bucureştiul devenea prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant, se introducea iluminatul public cu gaz, Timişoara devenind astfel primul oraş de pe teritoriul de astăzi al României care utiliza iluminatul de acest gen. Vor mai trece 12 ani până când pe uliţele urbei vor circula şi primele tramvaie trase de cai (1869). 
Lumina curată  
Căutând pe Internet cuvântul ?iluminat?, am dat şi de site-ul cu adresa www.electrica.ro, unde există o scurtă crono-logie a celor mai importante momente din istoria activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice în România. În 1882, la Bucureşti se pune în funcţiune prima reţea de iluminat public din ţară. În 1884, la Timişoara începe să funcţioneze primul iluminat public stradal electric din Europa. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că, pe 12 noiembrie, a fost pornită Uzina Electrică Timişoara. Probele au început pe 29 octombrie, stârnind bucuria locuitorilor O zi mai târziu, edilii vor anula vechile contracte pentru iluminarea cu gaz. Referindu-se la starea de spirit a timişorenilor, dl ing. Mircea Miloia, autorul cărţii ?1884-1994, 110 ani de activitate în slujba omului ? Monografia Uzinei Electrice Timişoara?, apărută în 1994, citează ?Luminătorul?: ?Una din invenţiunile cele mai mari ale timpului prezent a ajuns a fi pusă în practică şi dată spre întrebuinţare omenirii din oraşul nostru.?  
Uzina electrică  
Fără îndoială foarte întreprinzători, timişorenii erau deschişi la nou. Ştiri despre descoperirile în domeniul electricităţii ajungeau şi în acest colţ al Europei, astfel că nu a trecut multă vreme de la născocirea becului electric şi consilierii comunali au scos la licitaţie construirea unei uzine electrice care să furnizeze curent electric pentru iluminat. Oferta a venit din partea firmei vieneze anglo-austriece ?Brush Electrical Company?. Contractele de antrepriză sunt semnate în decembrie 1882. Dl ing. Miloia, cel care a fost şi director al Centralei Termoelectrice Timişoara, scrie în monografia sus-amintită: ?Prin acestea (contractele de antrepriză, n.n.) se prevedea înlocuirea iluminatului cu gaz cu iluminat electric incandescent prin 734 lămpi pe o durată de 25 ani, societatea concesionară având dreptul de Ťa vinde lumină electrică şi particularilorť?. Inaugurată la 12 noiembrie 1884, Uzina Electrică Timişoara a fost prima de acest gen din România, cea din Bucureşti fiind pusă în funcţiune câteva luni mai târziu, pe 8 aprilie 1885. Acestea două, alături de centrala hidroelectrică de pe râul Peleş, vor însemna debutul electrificării pe teritoriul României, însă doar cea de la Timişoara alimenta cu energie electrică şi reţeaua stradală de iluminat, pe o întindere de 60 de kilometri. În 1893, pe 1 ianuarie, centrala trece în proprietatea oraşului, sub denumirea de Uzină Electrică. Administrată ca întreprindere comunală, aceasta devine rentabilă, se dezvoltă, iar din 1904, va alimenta cu energie electrică şi tramvaiele comunale electrice. 
Becurile, la Primărie  
Multă vreme, iluminatul stradal a fost şi în Timişoara? în umbră, situaţie care a durat ani buni şi după evenimentele din decembrie 1989. Situaţia s-a îmbunătăţit? vizibil abia de câţiva ani încoace, când multe artere principale nu sunt din punct de vedere al iluminării nocturne cu nimic mai prejos decât cele occidentale. De un an şi jumătate, ca efect al aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 63/1998, planificarea, organizarea şi finanţarea iluminatului public a trecut de la ?Electrica? în sarcina Consiliului Municipal. În această perioadă, ne-a declarat dl Sorin Şipoş, responsabilul Serviciului de iluminat public din cadrul Primăriei Timişoara, au fost modernizate insalaţiile de iluminat pe 15 artere importante. În oraş există aproximativ 14 000 de puncte luminoase (lămpi, becuri) din care 3 300 sunt lămpi vechi (cu pălărie), iar 750 sunt ornamentale (pentru parcuri). Timişoara cheltuie aproximativ 20 de miliarde de lei pentru energia consumată pentru iluminatul stradal şi aproape tot atât pentru întreţinere şi modernizare. Edilii doresc extinderea iluminatului şi în zonele mai vechi şi mai noi care nu au o asemenea facilitate. Se lucrează actualmente la numerotarea stâlpilor pentru o evidenţă cât mai clară a locurilor unde apar defecte, dar şi pentru monitorizarea garanţiei becurilor.   
Pentru a îmbunătăţi iluminatul stradal, a fost organizată o licitaţie în cadrul căreia au concurat nu mai puţin de şapte firme. Pe 17 februarie 2001, săptămânalul ?Agenda? scria: ?Pentru a asigura o activitate concurenţială benefică, în partea de nord a municipiului va opera firma ?Elba?, iar în cea de sud, firma ?Luxten Lighting?. Cele două societăţi câştigătoare ale licitaţiei vor demara activitatea la 1 martie 2001.?  
   
   
   
Soluţii de iluminat public  
Pe 26 septembrie 2002, ?Elba? S.A., continuatoarea firmei ?Dura? (înfiinţată în 1921) şi cu peste 80 de ani de experienţă în domeniul iluminatului, anunţa, printr-un comunicat de presă, o premieră naţională în iluminatul stradal: lansarea unui sistem inteligent de economisire a energiei electrice consumate de corpurile de iluminat stradal. Anunţul preceda un eveniment: aniversarea, pe 2 octombrie 2002, la sediul firmei ?Philips and Elba Street Lighting?, a cinci ani de parteneriat între ?Philips Lighting? (companie deţinătoare a 55% din capitalul social) şi ?Elba? (deţinătoare a 45% din capitalul social). Sistemele în cauză, instalate gratuit pe străzi din zona de nord a oraşului de pe Bega, respectiv pe Bd. Republicii, Bd. Cetăţii, str. 1 Mai şi Calea Bogdăneştilor, generează economii de energie electrică de peste 30% între orele 24-05 fără a afecta calitatea iluminatului drumurilor. Cele 280 de module asigură o diminuare a facturii plătite de municipalitate cu peste 116 milioane de lei pe an. Pe aceleaşi artere şi tot gratuit, ?Elba? a reabilitat stâlpii, iar noul tip de console reproiectate a reîntregit lucrarea cu aportul lor suplimentar în optimizarea distribuţiei.   
   
   
Telegestiune  
O altă premieră va fi, cu siguranţă, introducerea, pentru prima dată în România, în următoarele câteva luni, a sistemului de gestiune asistată de computer a iluminatului public. Elementul de inovaţie adus de ?Philips?, afirmă dl Răsvan Pîrvescu, directorul executiv al ?Philips and Elba Street Lighting?, constă în instalarea unei componente electronice în fiecare corp de iluminat public. Prin intermediul acesteia se va realiza un schimb continuu de informaţie între corpul de iluminat şi calculatorul amplasat la biroul tehnic al Primăriei. Acest lucru va permite economii de energie de până la 40%, precum şi economii cu întreţinerea instalaţiei de iluminat de până la 50%. Telemanagementul va permite diminuarea fluxului luminos cu mai mult de 50%, la un nivel cerut de configuraţia drumului. Creşterea duratei de viaţă a lămpii se va putea îmbunătăţii cu 30%, iar înlocuirile programate vor fi mai rare. De asemenea, nu va mai fi necesară inspecţia instalaţiei, telemanagementul permiţând informarea anticipată a dispecerului despre arderea unei lămpi sau a alteia. Vor fi înlocite doar lămpile care au atins durata maximă de viaţă economică. Nu lipsit de importanţă este faptul că se va şti dacă o lampă s-a ars în perioada de garanţie, putându-se astfel cere înlocuirea ei dacă funcţionează mai puţin decât s-a garantat. Există însă şi unele beneficii nefinanciare ale telemanagementului şi anume: diminuarea fluxului luminos, care înseamnă, pe de o parte, poluare luminoasă redusă, iar pe de altă parte, datorită economiei de energie, consum redus de combustibili fosili, precum şi deşeuri toxice din lămpi reduse. Se va putea planifica mai precis bugetul destinat iluminatului public. Economia de timp realizată cu întreţinerea sistemului va putea fi folosită în alte scopuri. În lume există actualmente ceva mai mult de 15 000 de asemenea puncte luminoase supravegheate prin telemanagement. Timişoara va avea, în prima fază, 100.  
 La rândul său, ?AEM Luxten Lighting? studiază un alt sistem de reducere a consumului de energie electrică, ne-a declarat dl Sorin Şipoş. Dispozitivul care va fi realizat de această companie timişoreană va fi instalat într-un post de transformare ce alimentează reţeaua de iluminat de pe şoseaua spre Aeroportul Internaţional Timişoara.  
   
AGENDA nr. 45/9 noiembrie 2002
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 225 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1273500
    • Unique Visitors: 23338
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter