Get Adobe Flash player

NATO, și eu sunt sârb!

155 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara

Versiune pentru tipărireSend by emailPDF version

După succesul Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara, la 20 ianuarie 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale Timiş ia naştere un birou de relaţii externe, în cadrul căruia va fi creat un grup de iniţiativă care va avea ideea reluării  activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Acelaşi grup va elabora un document care va fi înmânat lui Petre Roman, atunci prim-ministru al României. Cererea este semnată de către înaltul demnitar pe 23 ianuarie 1990. Grupul de iniţiativă lărgit convoacă adunarea generală pe 7 martie 1990. Vor participa reprezentanţii legali ai mai multor întreprinderi industriale şi comerciale timişene. Prin Hotărârea nr. 799 din 23 iulie 1990, Guvernul hotărăşte într-un articol unic înfiinţarea camerelor de comerţ teritoriale. Statutul, organigrama şi statutul de funcţiuni al C.C.I.A.T. sunt aprobate pe 1 septembrie 1990. Iar pe 8 decembrie 1990, ia fiinţă Oficiul Registrului Comerţului din Timişoara. Astfel, precizează dl E. Mateescu, preşedintele organizaţiei C.C.I.A.T. va fi prima cameră de comerţ teritorială din România care îşi va relua activitatea ca şi organizaţie specifică şi reprezentativă a mediului economic local.   

În plan administrativ, C.C.I.A.T. (la început doar cameră de comerţ şi industrie, iar apoi şi de agricultură) a funcţionat cu 32 de posturi. Primul său consiliu de administraţie a fost alcătuit din 21 de membri. Primul angajat a fost dna Lucia Luca (din 20 august 1990), urmată fiind de dnele Rodica Olinic (28 august 1990), Gabriela Ion, Maria Casapu, Carmen Bănescu (din  1 septembrie 1990). Primul colegiu de conducere a fost alcătuit în 1992 şi avea 23 de membri. Trei dintre aceştia se regăsesc şi astăzi în componenţa colegiului de conducere: dnii Emil Mateescu, Radu Dimeca şi Dan Bedros. Cea dintâi firmă înscrisă la Oficiul Registrului Comerţului, cu nr. 1/1991, a fost AEM S.A. (radiată ulterior), urmată de ?Romtronics? şi ?Elba?. Prima firmă înscrisă ca membru al C.C.I.A.T. a fost ?Inten?, care actualmente nu mai este membru al C.C.I.A.T. şi nu şi-a schimbat certificatul de înregistrare. În schimb, ?Elba?, înscrisă printre primii, este şi acum membră a organizaţiei.   
Activitatea membrilor şi angajaţilor C.C.I.A.T. a fost mereu una susţinută, chiar dacă, inerent, unele acţiuni au fost criticate atât de presă, cât şi de unii dintre membri. Se pare însă că şi criticile au prins bine. C.C.I.A.T. a fost prima cameră de comerţ teritorială care a creat, încă din 1992, un departament de integrare europeană. În 1997 a implementat un sistem de asigurare a calităţii. În 2000, la Editura ?Banatul? din Timişoara a văzut lumina tiparului volumul ?Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara - Repere monografice, 1850-2000?, de dr. Ioan Haţegan. În 2001, C.C.I.A.T. a iniţiat şi implementat conceptul de ?front office?, apoi ?Bursa de afaceri? şi ?Business media  - portal de informaţie economică?. Pentru a cataliza conectarea la soluţiile moderne de comunicare, C.C.I.A.T. a alocat în mod gratuit căsuţe de e-mail firmelor membre care nu aveau la dispoziţie o asemenea utilitate.  În 2001 a organizat competiţia ?Hotelul anului? şi ?Restaurantul anului?.  Cum în zonă se resimţea lipsa unei instituţii de afaceri, C.C.I.A.T. a obţinut o finanţare Phare CBC nerambursabilă în valoare de 2,3 milioane de euro pentru construirea Centrului Regional de Afaceri (care în curând va fi dat în folosinţă lângă Sala ?Olimpia?). De asemenea, în 2002 a înfiinţat în structura proprie un centru de relaţii internaţionale, dar şi cen-tre şi reţele de competitivitate.  
De ce este C.C.I.A.T. considerată a fi o poveste de succes? Argumentele sunt destule. În 1993, aici se organizează Curtea de Arbitraj Comercial. În 1997, tot aici ia fiinţă un subcentru Euro Info. Camerei i se va conferi statutul de centru de promovare a relaţiilor economice dintre ţările semnatare ale Acordului CEFTA (1998-2001). În 1999, subcentrul Euro Info este ridicat la rangul de Centru Euro Info (RO 823 Timişoara). În septembrie 2000, se organizează aniversarea a 150 de ani de la fondare şi 10 ani de la reluarea activităţii. Tot C.C.I.A.T. va organiza trei ediţii ale seminarului dedicat presei economice. Contribuţia la reducerea obstacolelor birocraţiei în afaceri îi va aduce în 2001, din partea Ambasadei S.U.A. la Bucureşti şi a USAID, diploma ?Să facem afaceri. Simplu şi rapid?. C.C.I.A.T. a organizat până acum 11 ediţii ale ?Topului firmelor din judeţul Timiş? şi trei ediţii ale ?Topului membrilor C.C.I.A.T.?. De asemenea, a instituit ?Trofeul de onoare al C.C.I.A.T.?. Şi, nu în ultimul rând, a înregistrat ca mărci la OSIM o serie de manifestări expoziţionale, respectiv ?Autotehnica?, ?Pro domo?, ?Timmedica?, ?Veterinaria?, ?Roadele toamnei?, ?Connection?. Actualmente, C.C.I.A.T. are peste 1 100 de membri. Desigur, trebuie amintit şi site-ul organizaţiei, cu adresa www. cciat.ro. A nu se confunda cu www.cciat.org, site-ul organizaţiei similare din Tripoli (Liban). C.C.I.A.T. are propria sa revistă lunară, ?Banat Business? (www. banatbusiness.ro), editată de persoana fizică autorizată Mitruţiu Mircea.  
   
O privire în istorie  
Istoria Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara se leagă, evident, de istoria Banatului, respectiv a Timişului şi Timişoarei. Meşteşugarii, organizaţi în bresle, nu au văzut de la început cu ochi buni iniţiativa ministrului von Brück, aprobată imediat de împăratul Franz Josef I, de înfiinţare a camerelor de comerţ pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar. Aceasta mai cu seamă pentru faptul că era văzută ca o măsură ?de sus?, adică impusă, care survenea după Revoluţia din 1848 şi după ştergerea barierelor vamale dintre provinciile imperiului. Johann Nepomuk Preyer, primar al Timişoarei prin anii 1850, nota în celebra monografie dedicată oraşului pe care-l păstorea că, în 1840, exista în oraşul de pe Bega o Corporaţie Comercială din care făceau parte 80 de negustori, care deţineau 93 de magazine.  
În decretul din 26 martie 1850, printre cele 60 de regiuni din imperiu care trebuiau să aibă camere de comerţ, la poziţia 32, în dreptul provinciei Voivodina şi Banat, Timişoara era trecută ca sediu al acestei organizaţii.  
Camera din Timişoara a fost înfiinţată pe 1 octombrie 1850, numele său oficial fiind ?Gewerbe Kammer für die Serbische Wojvodschaft und der Temescher Banat? şi acoperea comitatele Timiş, Caraş-Severin, Torontal şi, respectiv, două din Voivodina: Bács-Bodrog şi Srem (ultimele două trecând din 1860 la alte camere). În 1862, Camera va acoperi şi comitatele Hunedoara şi Zarandul, iar din 1868, Aradul şi Cenadul. În primii douăzeci de ani, Camera avea 20 de membri interni şi 10 externi, la început aceştia fiind numiţi de către guvern. Alegerile reale s-au derulat abia în 1855. În 1855, Adunarea Comercianţilor hotărăşte înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Vreme de 70 de ani, sediul acesteia a fost în actuala Piaţă a Libertăţii, colţ cu str. V. Alecsandri, deasupra farmaciei şi frizeriei.   
După 1860, Camera timişoreană va intra sub autoritatea Ministerului Comerţului de la Budapesta. Tot în capitala Ungariei se va ţine în 1871 prima adunare generală a Camerelor, în cadrul căreia delegaţii au arătat nevoia acută a unei legislaţii coerente care să stimuleze activitatea economică. A doua adunare generală va avea loc în 1880, tot la Budapesta, unde Camera din Timişoara supune dezbaterii şase puncte, printre care şi modificarea legii industriei. Potrivit statutului, va întocmi anual rapoarte privind situaţia economică din circumscripţia sa.   
Mişcarea camerală va fi restructurată în 1889, când se creează separat un minister al agriculturii şi unul al comerţului şi când la conducerea acestuia din urmă va veni un ministru deosebit de activ, Gabriel Baross, care va convoca o întâlnire cu reprezentanţii camerelor pe 5 octombrie 1889, la Budapesta. Va lua cuvântul şi secretarul Camerei din Timişoara, Albert Strasser. Legea din 1868 va fi reformulată, astfel că mişcarea camerală se va putea dezvolta în favoarea comunităţilor locale de afaceri industriale şi comerciale.   
Numărul de bănci şi cifrele aces-tora oferă într-o măsură realistă situaţia economică a unei zone. În circumscripţia camerală bănăţeană existau, în 1890, 37 de bănci şi instituţii de credit, 52 de case de economii şi 68 de cooperative.  Mai exista aici şi o filială a Băncii de stat austro-ungare. În acelaşi an, raportul Camerei din Timişoara consemna existenţa a 253 de oficii poştale şi 48 de oficii telegrafice. Pe numai nouă linii importante de cale ferată au fost transportaţi 1 113 264 de călători şi sute de mii de tone de mărfuri. În 1891, Camera de Comerţ şi Industrie va organiza la Timişoara o mare expoziţie economică pe amplasamentele actuale ale Parcului Copiilor şi Parcului Rozelor. Expoziţia va fi inaugurată de ministrul comerţului, exact pe 19 iulie, ziua când a luat sfârşit războiul vamal dintre Austro-Ungaria şi România. Entuziasmul a fost general, întrucât producătorii de bunuri şi comercianţii bănăţeni aveau mari interese economice în România, dar şi în Serbia şi Peninsula Balcanică. Timişoara va fi vizitată de o serie de miniştri şi de reprezentanţi ai guvernelor străine. Printre cei 500 000 de vizitatori se va afla şi împăratul Franz Josef. În acelaşi an, la Cameră erau înregistrate 4 625 de firme.   
În 1925, mişcarea camerală din România se unifică. Statul se amestecă în treburile interne ale camerelor, numind jumătate dintre membrii consiliului de administraţie.  Secretarul general trebuia şi el numit prin decret regal. Funcţionarii erau asimilaţi funcţionarilor publici. Fiind o organizaţie foarte puternică, Camera timişoreană va avea un statut cumva mai aparte în acest peisaj. În 1926, Camera va dispune de un sediu propriu, pe actualul amplasament din Piaţa Victoriei nr. 3. În 1929 va înfiinţa Bursa de mărfuri şi Bursa de efecte. Va sprijini prin sponsorizare o serie de şcoli din Timişoara şi Banat.  În 1935, politica păguboasă a Bucureştiului faţă de provincie îşi va spune cuvântul. Contingentarea va servi în primul rând marilor case comerciale din Capitală, în detrimentul Banatului. Nu va fi singura situaţie care va diminua, an de an, economia Banatului şi va afecta interesele Camerei. În 1938 se va instaura dictatura regală, care va aduce atingere şi libertăţilor economice şi comerciale.  Cel de-al doilea război mondial şi primii ani de după acesta vor avea impact negativ asupra activităţii economice şi camerale. Pe 24 februarie 1949, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P. România va desfiinţa camerele de comerţ din ţară.  
   
   
Între tradiţie şi modernitate  
?La sediul din Piaţa Victoriei nr. 3 al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara a fost inaugurată joi, 20 ianuarie, expoziţia aniversară ŤC.C.I.A.T., între tradiţie şi modernitateť. Aceasta marchează împlinirea a 155 de ani de la înfiinţare şi 15 ani de la reluarea activităţii C.C.I.A. Timişoara şi va fi deschisă până în ziua de  7 martie a.c, când va fi organizat un moment aniversar ce va marca demararea acţiunilor oficiale de reluare a activităţii C.C.I.A.T. după Revoluţia din decembrie 1989, prin adunarea generală din   
7 martie 1990, organizată în acel scop, a declarat dl Emil Mateescu, preşedintele Camerei, cel care a şi tăiat panglica de inaugurare.? Aşa consemna ?Agenda? nr. 4/22 ianuarie 2005 evenimentul petrecut în ziua respectivă. Lume multă. Exponate de valoare, elegant aşezate în vitrinele ?Expotim?, firma specializată în manifestări promoţionale a C.C.I.A.T. În organizarea expoziţiei au colaborat Arhivele Naţionale ale Statului, Muzeul Banatului, Biblioteca Judeţeană Timiş, Oficiul Registrului Comerţului, societăţile comerciale ?Banatim?, ?Filty?, ?Guban?, ?Paltim?, Fabrica de Bere, ?Media Image?, dar şi dnii prof.  Florin Medeleţ, dr. Ioan Haţegan, Dan Buruleanu, Costică Duma.   
Colecţia C.C.I.A.T. de medalii, trofee, fotografii etc. este impresionantă şi, din motive de spaţiu expoziţional, nu au fost expuse în vitrine decât cele mai importante. Aceasta cuprinde acte şi documente vechi, dar şi peste 160 de obiecte de protocol, din care: 66 de plachete, 13 medalii, opt tablouri, opt fanioane, 70 diverse alte obiecte de protocol primite de organizaţie în cei 15 ani de existenţă, în ţară şi străinătate (Argentina, Austria, Belarus, Belgia, China, Croaţia, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Italia, Israel, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Pakistan, Serbia-Muntenegru, Slovacia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria). 
Agenda nr. 5/29 ianuarie 2005
No votes yet

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 224 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 342108
    • Unique Visitors: 17209
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter