Get Adobe Flash player

Cărți de autor

     

Articole recente în blog

trafic ranking

Statistici web

„Rainbow Warriors“ - luptători ai curcubeului pentru puritate

Răutatea, lăcomia, ignoranţa şi prostia au împins omenirea la marginea prăpastiei şi doar un miracol ne mai poate salva 

Pe la mijlocul anilor 1970, un vraci indian din tribul Cree acordă organizaţiei ?Greenpeace? titlul de onoare ?Rainbow Warriors? - luptători ai curcubeului. Prin aceasta, el face referire la o veche profeţie a unei indiene Cree numită Eyes of Fire: ?când Pământul este bolnav şi se stinge, se vor strânge oameni din toate colţurile planetei, pentru a-l salva de la poluare şi distrugere - aceştia vor fi luptătorii curcubeului? 
   
Născută din necesitate  
 ?Greenpeace? nu este un moft al unor occidentali plictisiţi, ci o necesitate în lupta împotriva răutăţii, lăcomiei, ignoranţei şi prostiei. Şi cum indivizi fără scrupule există inclusiv în România, adevăraţii cetăţeni ai Terrei, indiferent de convingerile lor politice, de religie, rasă ori culoare a pielii, se unesc într-o luptă fără violenţă pentru un ţel comun: păstrarea Pământului pentru generaţiile viitoare şi salvarea capacităţii lui de a suporta diferite forme de viaţă. Potrivit informaţiilor pe care le-am găsit pe site-l www.greenpeace.ro, ?Greenpeace? este o organizaţie internaţională cu birouri în 39 de ţări şi care, pentru a?şi păstra independenţa, nu acceptă bani de la industrie, de la guverne sau politicieni. Resursele sale financiare provin de la peste 2 600 000 de persoane particulare, din 110 state diferite. Organizaţia este prezentă şi în ţara noastră. ?Greenpeace? România poate fi contactată fie prin poştă, respectiv C.P. 514 O.P. 5, Baia Mare 4800, Maramureş, fie prin tel. 0721-632 396 sau e-mail: info@greenpeace.ro, www. greenpeace.ro. Cei care doresc să devină activişti ai ?Greenpeace? au la dispoziţie site-ul cu adresa: www.rainbow-cafe. net. 
Există ?Greenpeace România??  
 Când s-a înfiinţat ?Greenpeace România??, am întrebat-o pe dna Anamaria Bogdan, coordonatoarea activităţilor pentru România ale acestei organizaţii. ?Greenpeace?, mi s-a răspuns, a început să desfăşoare activităţi în România în anul 2002, atunci când ?Greenpeace Austria? a devenit birou regional, sub denumirea de ?Greenpeace CEE? (?Greenpeace Europa Centrală şi de Est?), cu sediul în Viena, şi a hotărât să se implice în rezolvarea problemelor de mediu din această regiune. Prima campanie a organizaţiei a fost ?Clean Water Tour 2002? - ?Turul Apă Curată 2002?, care s-a desfăşurat în România, Ungaria, Slovacia şi Austria, ţările care fac parte din ?Greenpeace CEE?. Ideea acestei campanii le-a venit în urma accidentului de mediu din Baia Mare din anul 2000, atunci când România şi Ungaria au fost grav afectate de poluarea cu cianuri. Pentru moment, însă, din punct de vedere legal nu există ?Greenpeace România?. ?De aceea, nu putem avea nici membri, însă avem aproximativ 100 de voluntari şi activişti în toată ţara, care ne ajută în campaniile noastre, atât în ţară cât şi în străinătate, participând la evenimente de informare, strângere de semnături sau chiar acţiuni. Cei mai mulţi dintre ei se află în Baia Mare şi Cluj-Napoca, aceasta fiind zona în care s-a desfăşurat campania noastră în anul 2002?.  
Nu va fi uitată nici Timişoara  
 Activiştii români îşi vor continua şi în 2004 campania împotriva proiectului minier din Roşia Montană, unde se intenţionează a se realiza cea mai mare exploatare minieră cu cianură din Europa. ?În timpul verii, spune dna Anamaria Bogdan, intenţionăm să avem mai multe evenimente de informare în unele oraşe ale ţării, printre care şi Timişoara. Cu siguranţă, vom avea şi unele campanii noi, însă acestea sunt deocamdată doar în stadiul de proiect, urmând să hotărâm când vom începe în mod oficial.?   
 Există în România persoane care ajută ?Greenpeace? din punct de vedere financiar? Este, desigur, o întrebare-cheie când este vorba despre organizaţii neguvernamentale fără surse de venit. Nu există, mi s?a răspuns. Fondurile pentru campaniile desfăşurate în România provin din Austria, în primul rând. ?Greenpeace? este o organizaţie care nu acceptă decât donaţii din partea unor persoane particulare. ?Nu acceptăm sponsorizări din partea unor companii, sprijin financiar din partea statului sau alte donaţii care sunt condiţionate în vreun fel.?  
Organizaţie de mediu  
 Acţiunile ?Greenpeace? au iritat nu o dată anumite persoane, firme şi chiar guverne. Deocamdată, susţine dna Anamaria Bogdan, în ţara noastră nu a fost cazul. ?Însă au fost momente în care unele uşi, ca să spun aşa, ni s-au închis doar pentru că eram ŤGreenpeaceť. Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi pe viitor şi vom fi consideraţi doar o organizaţie de mediu care încearcă să schimbe lucrurile în bine.?  
 Bănăţenii cunosc foarte bine faptul că unul dintre cei mai mari poluatori ai mediului din această parte de ţară a fost  ?Comtim?. Ca atare, următoarea întrebare a fost dacă ?Greenpeace? a primit sau primeşte corespondenţă din ţară în legătură cu aspecte care intră în sfera sa de interes. ?Da, mi-a răspuns dna Anamaria Bogdan. În cei aproape doi ani de când am început activităţile în România, ni s-au semnalat numeroase probleme de mediu, de cele mai multe ori poluarea unor râuri, problema deşeurilor menajere şi a ambalajelor de plastic, precum şi tăieri ilegale de pădure. În Banat, nu ni s-au semnalat probleme, din câte îmi amintesc eu, însă asta nu înseamnă că nu ar exista. Oricum, noi aşteptăm să ni se aducă la cunoştinţă problemele şi vom încerca să ajutăm la rezolvarea lor, deşi activităţile noastre în România sunt destul de restrânse în acest moment.?  
   
   
Campanii pentru normalitate  
În 1971, câţiva civili curajoşi ies în largul oceanului cu un cuter pescăresc şi se opun armatei americane care făcea teste atomice. Testele sunt stopate în chiar acelaşi an. Atunci ia naştere ?Greenpeace?, o organizaţie civică la nivel mondial, al cărei principal ţel este păstrarea a ceea ce a mai rămas din puritatea Terrei. Dar succesele nu se opresc aici. În 1972, are loc prima acţiune împotriva testelor nucleare franceze din Pacificul de Nord. Acestea vor fi stopate în 1975, an în care activiştii ?Greenpeace? pornesc o nouă campanie: se aşază cu barca lor pneumatică între balene şi harpoanele vânătorilor. În 1986 va intra în vigoare o interdicţie internaţională împotriva vânătorii de balene.   
În 1978, barca numită ?Rainbow Warrior? va împiedica aruncarea de reziduuri atomice în Atlantic. În 1983 se decide să nu se mai deverseze timp de 10 ani reziduuri atomice în mare. La începutul anilor 1980, ?Greenpeace? va începe lupta împotriva deşeurilor şi a poluării aerului şi apei. Astfel, în 1989, se va opri deversarea de acizi lichizi în Marea Nordului.   Arderea deşeurilor toxice în Marea Nordului a fost oprită în 1987, iar în 1993 se va adopta o interdicţie internaţională referitoare la aruncarea de deşeuri toxice în mări. În 1994 se vor interzice transporturile de deşeuri toxice din statele industrializate în statele din Est şi ale lumii a treia.  În 2001 comunitatea internaţională decide stoparea producerii şi utilizării substanţelor nocive pe termen lung pentru mediul înconjurător.  În 1985 se va petrece o tragedie: serviciul de securitate francez va scufunda cu două bombe vaporul ?Rainbow Warrior? în Auckland. Fotograful ?Greenpeace?, Fernando Perreira, îşi va pierde viaţa. Vasul organizaţiei ?Greenpeace? se îndrepta spre atolul Mururoa pentru a împiedica testele nucleare franceze. În 1970, ?Greenpeace? va deschide o staţie de cercetări în Antarctica, pentru a obţine protecţia continentului. Abia în 1991 se va garanta printr-un contract că Antarctica va fi protejată timp de 50 de ani. Lupta ?Greenpeace? pentru protecţia pădurilor seculare va începe în 1989. După 1994 şi în 2001 va fi pus sub protecţie un teritoriu uriaş acoperit de păduri seculare din Canada, iar în 1999 se vor înăspri legile împotriva defrişării ilegale în Brazilia. La începutul anilor 1990, ?Greenpeace? îşi începe campania pentru climă. Primul succes: în 1990 se interzice pe plan internaţional FCKW-ul, substanţa care distruge stratul de ozon. ?Greenpeace? va prezinta împreună cu o firmă est-germană, în 1992, ?Greenfreeze?, primul frigider fără FCKW şi FKW din lume. În 1995, concernul Shell promite organizaţiei ?Greenpeace? să nu scufunde în mare platforma petrolieră ?Brent Spar?.  
   
De ce, împotrivă?  
Proiectul minier de la Roşia Montană este un adevărat ghimpe în ochii ?Greenpeace?. Însă împotriva acestei exploataţii se opun şi multe alte organizaţii din ţară şi de peste hotare. Care să fie oare motivele? În primul rând este vorba de folosirea cianurii, o substanţă extrem de periculoasă. Uniunea Europeană a adoptat Directiva asupra apelor subterane care prevede zero emisii în cazul cianurii şi a altor substanţe toxice. Multe ţări din întreaga lume au interzis utilizarea cianurii în sectorul minier, printre acestea numărându-se şi Republica Cehă sau provincia americană Montana, ambele fiind regiuni tradiţional miniere. Cianura este o substanţă foarte toxică mai ales pentru fauna acvatică şi oameni, susţine, foarte bine documentată, dna Anamaria Bogdan. De fapt, ?Greenpeace? se opune utilizării tuturor substanţelor toxice - cianura fiind una dintre ele. Aceasta este una dintre campaniile organizaţiei în Europa: eliminarea tuturor substanţelor toxice prin noua legislaţie a U.E. referitoare la substanţele toxice.   
Întrucât exploataţia de la Roşia Montană va fi cea mai mare de acest fel din Europa (6 000 de hectare, în prima fază, şi pe mai mult de 10 000 de hectare atunci când va fi inclusă şi localitatea Bucium), impactul asupra mediului va fi uriaş. Pentru o tonă de aur se vor distruge aproximativ 20 hectare de teren şi vor fi produse mai mult de 1 000 000 tone de deşeuri. De asemenea, vor fi strămutaţi şi peste 2 000 de oameni, or nu toţi sunt de acord. Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului (CEDO) este în mod evident de partea grupului care se împotriveşte schimbării domiciliului. Strămutarea involuntară nu este compatibilă cu principiile CEDO, excepţie făcând doar cazurile de interes public. Iar ?Roşia Montană Gold Corporation? este o companie majoritar privată. România a semnat CEDO, prin urmare autorităţile române nu pot aproba legal nici o strămutare. Nu trebuie uitată nici existenţa în zonă a unor vechi situri arheologice dacice şi romane, Roşia Montană fiind cea mai veche aşezare minieră atestată documentar din România, cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Zona a fost protejată până în 1977, fiind considerată Patrimoniu Universal UNESCO.   
Pe de altă parte, proiectul va reprezenta un impediment în calea aderării României la Uniunea Europeană, întrucât procedurile consultărilor publice şi utilizarea cianurii nu sunt în conformitate cu legislaţia U.E. Producţia de aur nu mai este absolut necesară din moment ce există depozite uriaşe de aur în toate băncile naţionale din lume, susţin cei de la ?Greenpeace?. Rezervele de aur existente sunt suficiente pentru următoarele câteva sute de ani (fie pentru uz tehnic, fie pentru bijuterii). Proiectul a fost creat pentru a avea o durată de viaţă de numai 15 ani, dar localnicii nu prea cred că activitatea companiei va dura atât de mult timp, deci dezvoltarea economică durabilă a regiunii pare doar o poveste.  În sfârşit, este vorba şi despre protecţia naturii. În Roşia Montană şi împrejurimi există specii care se află pe aşa-numita listă  roşie a speciilor protejate.  
AGENDA nr. 8/21 februarie 2004
No votes yet

Promovează acest site

Share this

Traduceri

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 24 imagini
  • 235 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 0 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1686390
    • Unique Visitors: 41696
    • Registered Users: 7
    • Since: Dum, 02/18/2018 - 12:38

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter