Get Adobe Flash player

Studii

Astăzi – e-politie, mâine – cyberwarior

 

Donald Rumsfeld, ministru american al apărării, a declarat în primăvara lui 2002 că armata americană se pregăteşte pentru un răspuns rapid şi ferm în cazul unui atac cibernetic. „Provocările noului secol sunt deosebite de acelea ale secolului abia încheiat” – a afirmat el în cadrul unei conferinţe despre apărarea naţională, ţinută la Washington (www.klik.hr/). „Am învăţat multe de la primul război al secolului 21, însă nu trebuie să credem că teroriştii sunt unica ameninţare. Viitoarele ameninţări cu care se va confrunta America pot fi teroriştii, un conflict tradiţional între două state ori ceva cu totul altfel – un război cibernetic de amploare.”  

Internetul ca mijloc de propagandă

Miloš Urošević scria pentru membrii listei de discuţii serbianforum (http://www.eGroups.com/list/serbianforum): „Pe CNN au publicat faptul că Pentagonul are probleme cu identificarea ţintelor pe care le-au nimerit sau nu. Pentru aceasta se folosesc de orice izvor de informaţie, oricum şi de acesta de faţă (lista de discuţii, n.n.). Vă rog, fraţilor din Iugoslavia, nu descrieţi detaliat ceea ce a fost nimerit (de bombe, n.n.), ci doar din ce direcţie s-au auzit detonaţiile. Cu cât sunteţi mai nehotărâţi, cu atât mai bine.”

Hakingul, între patriotism şi terorism

În timpul agresiunii N.A.T.O. asupra Iugoslaviei, atacurile şi pătrunderile neautorizate efectuate de către sârbi într-o mulţime de pagini şi site-uri web au cunoscut o nouă dimensiune, opinia publică iugoslavă şi o bună parte a lumii acceptând ideea că există şi un alt fel de hacking şi anume hackingul patriotic. În permanenţă, însă, rămâne în prim-plan acelaşi semn de întrebare: unde se află graniţa între legal şi ilegal? În mod clar, totul depinde de partea de baricadă unde se află hackerul/crackerul, respectiv cel atacat. În acest context, americanii, cei mai vânaţi de iugoslavi, au catalogat atacurile drept crackuri, ilegalităţi etc.

Metode de luptă pe Internet

 

La chestionarul trimis de noi, pe 10 iulie 2002, diverselor persoane care administrează site-uri, ne-au răspuns şi cei de la www.hercegbosna.org. Astfel, la întrebarea „Care ar putea fi, după părerea dumneavoastră, metodele de luptă prin intermediul Internetului?”, ei ne-au trimis următorul răspuns: a) propaganda pentru cetăţenii propriei ţări şi propaganda pentru cetăţeni străini; b) scrisori deschise mijloacelor mass-media şi instituţiilor; c) cearta prin intermediul forumurilor de discuţii; d) atacuri ale hackerilor. În numărul din mai 1999 al revistei iugoslave

Între pagubele virtuale şi cele reale

 

Ce se urmăreşte prin acest război virtual, vă veţi întreba? Întâi şi întâi trebuie să vedem care anume sunt ţintele. Fără doar şi poate, primele servere atacate sunt cele care deservesc legăturile operative între puterea politică, de decizie, şi statul major, apoi între statul major şi forţele armate, apoi între diverse comandamente. Pe acelaşi plan se situează serverele guvernului şi cele ale diverselor agenţii de securitate şi spionaj, organisme şi instituţii guvernamentale.

Hackerii deschid cyberfrontul

 

Este cunoscut faptul că în timpul agresiunii N.A.T.O. asupra Iugoslavei, în 1999, au existat mai multe grupe de hackeri sârbi care au avut un rol important. Aleksandar Milosavljević, un procuror belgrădean şi unul dintre puţinii oameni ai legii din Serbia care se ocupă de criminalitatea prin Internet din entuziasm şi din curiozitate, după cum singur declară, susţine că hackerii sârbi şi grupările din care fac aceştia parte se află în strânse legături cu hackeri din străinătate. Sunt îndeobşte cunoscute grupările „Îngerii sârbi” („Srpski anđeli”), „Codrenii” („Šumadinci”; Šumadija”

Portret

Chiar dacă, de curând, după ani de zile de dominaţie, numărul paginilor web în limba engleză a coborât sub 50%, limba Internet este în continuare considerată a fi engleza, o adevărată lingua franca a lumii moderne, aşa cum, în antichitate, lingua franca a fost latina. Astfel că, pe bună dreptate, cel care doreşte să pătrundă în tainele Internetului şi nu ştie deloc ori prea bine limba engleză trebuie să aibă neapărat în preajmă un dicţionar englez-român. Şi întrucât vorbim în cartea de faţă despre hackeri, iată şi definiţia de rigoare, aşa cum a fost ea concepută de către anglistul Andrei Bantaş: hacker – târnăcop, topor de tăiat piatră; tăietor de piatră; salahor; muncitor care lucrează cu târnăcopul/toporul.

e-razboi, un altfel de război

 

Cel de-al II-lea război mondial a
 fost un „război radio”. Războiul din 
Vietnam a fost un „război TV”, iar 
războiul din Kosovo a fost un „război 
Internet”.

Generalul german Walter Jerz, purtătorul de cuvânt al forţelor N.A.T.O. în Kosovo şi Metohia (Iugoslavia), aprecia că atacul asupra Iugoslaviei a fost primul conflict militar din lume purtat şi prin intermediul Internetului. La un simpozion al B.N.D. (Bundesnachrichtendienst, serviciul german de informaţii, cu 6 000 de angajaţi şi cu un buget anual de 660 000 000 de mărci pe an până în 2001, a fost creat imediat după cel de-al doilea război mondial de către Gehlen, principalul coordonator al serviciilor secrete naziste Gestapo şi Abwehr), acelaşi general a declarat că „falsificarea datelor este o armă a războiului psihologico-propagandistic”. Iar August Hanning, şeful B.N.D., a susţinut că toate guvernele „antrenează cyber-soldaţi care să atace şi să spioneze inamicul prin intermediul computerelor şi să efectueze lovituri la distanţă asupra punctelor cheie ale unei ţări”.

Automanipulare sau, pur şi simplu, manipulare

Crezi că vei fi îndeajuns de imparţial? – m-a întrebat la un moment dat un amic, aflând că am început să lucrez la o carte dedicată războiului electronic pe Internet din perioada agresiunii N.A.T.O. asupra Iugoslaviei din 1999. Voi încerca să fac tot posibilul, i-am răspuns. Acest lucru l-am şi încercat: să nu mă las pradă vreunui resentiment vizavi de americani, „eroii” şi artizanii războiului nedeclarat dus împotriva Iugoslaviei, contrar tuturor normelor juridice internaţionale în vigoare la acea dată. Oare am reuşit? Majoritatea veţi spune că nu.

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 1 vizitator online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1066883
    • Unique Visitors: 37045
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter