Studii
Război pe Internet

Duşan Baiski
Război pe internet
Editura "Waldpress"din Timişoara 2004 (studiu)
ISBN 973-8453-85-2
© Duşan Baiski
Editura "Waldpress"din Timişoara 2004 (studiu)
ISBN 973-8453-85-2
© Duşan Baiski
„Cel de-al II-lea război mondial a fost un „război radio”. Războiul din Vietnam a fost un „război TV”, iar războiul din Kosovo a fost un „război Internet”.
“Generalul german Walter Jerz, purtătorul de cuvânt al forţelor N.A.T.O. în Kosovo şi Metohia (Iugoslavia), aprecia că atacul asupra Iugoslaviei a fost primul conflict militar din lume purtat şi prin intermediul Internetului. La un simpozion al B.N.D. (Bundesnachrichtendienst, serviciul german de informaţii, cu 6 000 de angajaţi şi cu un buget anual de 660 000 000 de mărci pe an până în 2001, a fost creat imediat după cel de-al doilea război mondial de către Gehlen, principalul coordonator al serviciilor secrete naziste Gestapo şi Abwehr), acelaşi general a declarat că „falsificarea datelor este o armă a războiului psihologico-propagandistic”.
România şi pirateria
„Rata anuală a pirateriei software în România a atins, la sfârşitul lui 2003, nivelul de 73%, iar valoarea programelor utilizate ilegal s-a ridicat la 49,3 de milioane de dolari, a anunţat miercuri, Business Software Alliance (B.S.A.), care citează un studiu realizat de International Data Corporation (I.P.R.)“, precizează Agenţia românească „Mediafax“ în data de 7 iulie 2004. Reamintim că B.S.A., înfiinţată în 1988, la Washington (S.U.A.), reprezintă interesele producătorilor locali de software, printre care se numără „GeCad“, „Ciel Romania“, „Softwin“, „Kepler Software Development“ şi „Romsym Data“, dar şi companiile internaţionale „Adobe“, „Autodesk“, „Macromedia“, „Microsoft“, „Bentley Systems“ şi „Symantec“. B.S.A. are ca principale domenii de
Umor de război
Bancurile, caricaturile, montajele fotografice, graffiti, iată câteva dintre cele mai… umane mijloace de luptă împotriva răului. Este, dacă vreţi, un fel de… întoarcere, după palma primită, a celuilalt obraz. Un fel de rezistenţă sub teroarea Satanei. Românii ştiu perfect ce rol au jucat bancurile politice în timpul dictaturii comuniste. Sârbii şi-au întors şi ei obrazul. Şi ce anume a rezultat? Acum, când totul pare a se fi terminat, putem spune cu mâna pe inimă: mai multe şi splendide colecţii de bancuri, caricaturi, montaje fotografice şi graffiti. Cu autori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Dar care, datorită Internetului, şi-au îndeplinit pe deplin rolul de supapă psihică.
Mass-media şi agresiunea asupra Iugoslaviei
Războiul mediatic, îndeosebi cel de la televiziune şi de pe Internet, i-a prins şi pe români. Majoritatea populaţiei nu era neapărat împotriva alianţei nord-atlantice şi a americanilor, însă simpatiza cu sârbii. Doar puterea politică a momentului, din dorinţa de a fi pe placul S.U.A. şi N.A.T.O., de-a dreptul a excelat în a susţine acţiunile militare împotriva ţării vecine (şi "prietene", ar completa, zeflemitor, un cunoscut "analist politic"). A rămas proverbială afirmaţia preşedintelui de atunci al României, Emil Constantinescu,
În cyberspaţiu totul e posibil
Nu, nu este o afirmaţie atât de gratuită precum pare dacă avem în vedere faptul că Internetul îşi are deja şi un patron spiritual: Sfântul Isidor de Sevilla.
Pe 13 aprilie 2002, cotidianul românesc „Ziua” titra: „«Papa a murit» au scris hackerii pe site-ul RAI”. Ştirea, apărută pe site-ul televiziunii italiene RAI, cu toate că era falsă, a fost preluată şi de alte site-uri, care au adăugat şi un necrolog dedicat Papei Wojtyla.
Ion Iliescu, preşedintele României, vizitând în 2001 compania românească „Romsys”, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii informatice din România folosite în domeniile financiar-bancar, medical, învăţământ şi guvernamental, afirma că hackerii „pot deveni factori constructivi” şi că „Acum ei îşi folosesc inteligenţa pentru şmecherii, dar pot fi folosiţi”.
