Get Adobe Flash player

Jurnalistică

Fenomenul www.agonia.ro sau noua şansă a literaturii

 

Un inginer a reuşit să creeze în spaţiul virtual cea mai mare comunitate literară românească 
La început au fost câteva pagini web, adunate într-un site, în care Radu Herinean şi-a strâns propriile creaţii literare. Cei care au dat de adresă, au citit poeziile şi l-au rugat să le publice lucrările alături de ale sale. După câţiva ani, a înregistrat domeniile www.poezie.ro, iar de curând, www.agonia.ro, www.proza.ro şi www.agonia.net. Numărul celor care au publicat pe aceste site-uri este de aproape 10 000.   

România riscă să devină o ţară fără berze

Ocrotirea faunei nu este un moft european, ci o dovadă a nivelului de civilizaţie al fiecăruia dintre noi 

Statistici  
Statisticile vorbesc de scăderea natalităţii la popoarele europene. Paradoxal sau nu, scade vertiginos şi numărul de berze albe (cu numele ştiinţific de Ciconia ciconia) care cuibăresc pe vechiul continent, dar şi în anumite zone din Asia şi Africa. Dacă nu se va schimba nimic în atitudinea noastră, în scurt timp imaginea simbolică a berzei va deveni o legendă. Fenomenul nu ocoleşte nici România. Recensămintele ce se fac din patru în patru ani sunt o dovadă de netăgăduit a acestui fapt. Actualmente, pe plan mondial

Ctitorul Mănăstirii Baziaş este Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor

De sărbătoarea Schimbării la Faţă, aici se adună în fiecare an mii şi mii de credincioşi 

Controverse  
?Mănăstirea Baziaş, cu biserica ei ce poartă hramul Înălţării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić,

155 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara

După succesul Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara, la 20 ianuarie 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale Timiş ia naştere un birou de relaţii externe, în cadrul căruia va fi creat un grup de iniţiativă care va avea ideea reluării  activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Acelaşi grup va elabora un document care va fi înmânat lui Petre Roman, atunci prim-ministru al României. Cererea este semnată de către înaltul demnitar pe 23 ianuarie 1990. Grupul de iniţiativă lărgit convoacă adunarea generală pe 7 martie 1990.

Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră

Muzeul Orăşenesc din Vârşeţ a editat o carte monumentală în domeniul ornitologic, la care au colaborat autori din România, Serbia şi Ungaria 

 
Potrivit documentelor, studiul păsărilor din Banatul istoric a fost început în 1690, de către Marsigli. Lui i-au urmat Griselini, Baldamus, Fritch, Frivaldszki, cercetarea fiind continuată apoi de dr. Lajos Kuhn, din cadrul Societăţii de Şti-inţele Naturii al Ungariei de Sud (cu sediul la Timişoara), mai târziu de Dionisie Linţia şi Emil Nadra, iar din 1974, de dr. Andrei Kiss, care a împlinit 30 de ani de cercetări ştiinţifice în domeniu.  
   

Cândva înfloritoare, sericicultura românească se află în agonie

Duzii de pe marginea drumurilor mai servesc acum doar de lemne de foc şi de resurse pentru producerea ţuicii 

 
Pe vremuri, pentru un dud rupt te puteai alege cu decapitarea, spânzurarea sau împuşcarea. Pentru unii, inventarea mătăsii artificiale a însemnat o mare uşurare. Însă multe generaţii îşi amintesc şi acum, şi nu cu plăcere, de obligativitatea hrănirii viermilor şi pe timp de vacanţă. De câţiva ani, Timişul n-a mai produs nici măcar un kilogram de gogoşi de mătase.  
   
Din China... în Banat  
Creşterea viermilor de mătase a fost atestată în China, din anul 2697 î.Hr., fiind ţinută în secret. Pe la 552 d. Hr., doi călugari bizantini (unele surse vorbesc de călugări persani) au reuşit să fure ouă de viermi de mătase. Se spune că le-au ascuns în bastoane de bambus şi astfel au reuşit să le aducă până la Constantinopol. Sericicultura a început să se răspândească în Grecia, Asia Mică, regiunile Caucazului, Sicilia, Spania etc. Celebru este şi ?Drumul mătăsii?, care se întindea între Changan (Xian) şi coasta estică a Mediteranei. Acesta străbătea Asia Centrală şi de Vest, fiind folosit vreme de peste 300 de ani, atât de dinastia Han din China, cât şi de Imperiul Roman.  

Nicolae Ursu, un eminent muzicolog bănăţean, cu un loc aparte în profilul artistic naţional

Cu rădăcini la Chizătău 

După ce anul trecut scrisesem în paginile săptămânalului ?Agenda? (nr. 29/19 iulie 2004) despre Corul de la Chizătău, hazardul face să am din nou plăcerea de a scrie despre muzică şi muzicieni. Şi anume, despre compozitorul Nicolae Ursu. Acesta a văzut lumina zilei pe 4 iunie 1905, la Şanoviţa (pe atunci Sziklás), în casa familiei Nicolae şi Livia (născută Cădariu). ?Important pentru viitorul compozitor - avea să scrie Doru Murgu  în 1976, în cartea ?Nicolae Ursu - compozitor şi folclorist?, Editura ?Facla? - este localizarea Şanoviţei în chiar inima unui ţinut marcat de prodigioase emulaţii muzicale. În focarul acestor manifestări, s-a plămădit,

Inundaţiile, printre cele mai dureroase catastrofe naturale din istoria Banatului

Nepăsarea oamenilor, birocraţia, lipsa de fonduri, inconştienţa, lipsa unor specialişti responsabili - elemente care „asigură“ pierderi incalculabile 

Tabere pentru spirit, linişte interioară, pace şi armonie cu lumea

Departe de cotidian 

Sub denumirea de tabără spirituală se înţelege retragerea,  pentru o anumită perioadă de timp, în anumite locuri sacre, cunoscute din vechi timpuri ca adevărate izvoare energetice, în cadrul cărora se va desfăşura un program de pregătire spirituală. O tabără spirituală este un loc în care spiritul, liniştea interioară, pacea şi armonia sunt elementele de bază. Este un loc din care plecăm mult mai îmbogăţiţi spiritual decât atunci când am venit. Un loc pe care nu îl vom uita pentru că acolo am învăţat ce este lumina, spune dr. Aurelian Curin, o mai veche cunoştinţă a cititorilor săptămânalului ?Agenda?.   

Despre bani şi preţuri din Banatul de altădată

Istoria fiscalităţii nu este altceva decât istoria relaţiilor interumane, cu suişurile şi coborâşurile mai mult sau mai puţin dureroase pentru omul de rând 

Alegând de prin monografiile istorice acele pasaje care se referă la fiscalitate, la preţuri şi salarii, nu poţi să nu observi că nimic nu e nou sub soare: inflaţie, exploatare, corupţie, nepotism etc. Că totul se poate cumpăra: de la o bucată de sare şi până la un scaun domnesc. Diversele ocupaţii asupra Banatului şi-au pus şi ele pecetea fiscală proprie asupra acestui ţinut, istoria fiscalităţii devenind astfel şi mai interesantă.

Traduceri

Promovează acest site

Share this

Sondaj

De unde aţi aflat de acest site?:
  • 6 imagini
  • 218 articole
  • Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 6 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 1041244
    • Unique Visitors: 35448
    • Registered Users: 7
    • Since: Sâm, 03/05/2016 - 01:48

    Vizitatori din data de 8 mai 2014

    Flag Counter